Marile lanțuri de supermarketuri și companii de fast-food din SUA și Regatul Unit implementează instrumente bazate pe inteligență artificială pentru a influența prețurile. Această tehnologie permite aplicarea unor prețuri personalizate, bazate pe analiza comportamentului fiecărui client. Procesul vizează estimarea sumelor pe care consumatorii sunt dispuși să le plătească pentru anumite produse sau meniuri în locațiile comerciale.
Un proces federal antitrust împotriva McDonald’s susține că gigantul folosește un „motor de stabilire a prețurilor” bazat pe inteligență artificială. Conform acuzațiilor, acest sistem ar determina prețurile pentru meniuri, precum Big Mac sau cartofi prăjiți, în locațiile din SUA. McDonald’s a respins aceste afirmații, declarând că oferă francizaților doar instrumente, resurse și recomandări pentru a ajuta la luarea deciziilor în cunoștință de cauză.
În supermarketuri, utilizarea etichetelor electronice de raft (ESL) devine tot mai frecventă la retaileri precum Kroger, Amazon Fresh, Walmart și Whole Foods. Această tendință este vizibilă și în Regatul Unit, la lanțuri precum Tesco, Morrisons și Asda. Tehnologia facilitează prețurile dinamice, un sistem care presupune modificarea rapidă și frecventă a costurilor în funcție de cererea de pe piață, momentul cumpărăturii sau prețurile concurenței.
Miroslava Marinova, lector universitar la University of East London, explică faptul că distincția dintre prețurile dinamice și cele personalizate devine tot mai neclară. În timp ce prețurile dinamice răspund condițiilor pieței, cele personalizate folosesc date despre consumator pentru a estima puterea de cumpărare. Două economiste de la Banca Angliei avertizează că aceste tehnologii permit stabilirea prețurilor în funcție de cât este dispus fiecare client individual să plătească.
Sainsbury’s a lansat funcția „SmartLists”, care folosește inteligența artificială pentru a ajuta clienții să creeze liste de cumpărături prin fotografii sau idei de preparate. Deși Walmart și Kroger susțin că nu stabilesc prețuri individualizate, riscul rămâne ca utilizatorii să nu mai știe dacă prețul reflectă piața sau comportamentul lor personal. În SUA, mai multe state au început deja să introducă măsuri pentru a reglementa aceste practici.
Implementarea acestor tehnologii de monitorizare și ajustare a prețurilor în timp real reprezintă o schimbare majoră în modul de funcționare al comerțului cu amănuntul. Această evoluție digitală aduce provocări noi în gestionarea inflației, deoarece același produs poate avea prețuri diferite pentru cumpărători diferiți. În acest context, echilibrul între eficiența algoritmică și transparența față de consumator rămâne un subiect de dezbatere economică și juridică.