O cercetare extinsă, realizată în rândul a peste 9.000 de oameni de știință din 115 țări, relevă o legătură directă între convingerea în soluțiile tehnologice și scăderea implicării în protejarea climei. Cercetătorii care adoptă postura de „tehno-optimism” tind să fie mai puțin activi în acțiuni de advocacy sau în schimbarea propriilor obiceiuri de consum. Studiul evidențiază riscul ca această perspectivă să amâne transformările sociale esențiale pentru reducerea emisiilor de poluanti.
Rezultatele cercetării, publicate în revista Environmental Research Letters de către London School of Economics, indică faptul că persoanele cu o încredere ridicată în tehnologie sunt cu 23% mai puțin dispuși să semneze petiții sau să participe la proteste. Această tendință se observă în comparație cu colegii lor care manifestă scepticism față de capacitatea tehnologiei de a rezolva criza climatică. În acest fel, încrederea în progrese viitoare pare să scadă angajamentul civic direct.
Pe lângă reducerea activității de protest, studiul semnalează și o scădere a modificărilor de comportament individual. Cercetătorii care se bazează pe tehnologie sunt cu 18% mai puțin dispuși să adopte schimbări semnificative în stilul de viață, precum limitarea zborurilor sau a utilizării mașinii. De asemenea, aceștia manifestă o rezistență mai mare în adoptarea unor diete vegane sau vegetariene, preferând să aștepte soluții tehnologice în locul schimbărilor de consum.
Fabian Dablander, autorul principal al acestui studiu, avertizează că soluțiile tehnologice sunt adesea atractive politic deoarece promit rezolvarea problemelor fără a impune modificări ale modului de viață. El subliniază că tehnologia nu poate înlocui transformările la scară largă în ceea ce privește consumul, care sunt necesare. În prezent, 27% dintre cei chestionați sunt de acord că tehnologia va rezolva problemele climatice, în timp ce 44% nu sunt de acord.
Analiza a identificat că acest fenomen de tehno-optimism este mai frecvent în rândul cercetătorilor cu orientare politică de dreapta sau care lucrează în domeniul științelor aplicate și naturale. Kevin Anderson, climatolog de la Universitatea din Manchester, critică această abordare, numind-o o modalitate de a amâna alegerile dificile de astăzi. El susține că această perspectivă oferă o scăpare de responsabilitatea personală, permițând menținerea unui stil de viață care contribuie la problemă.
Contextul global al schimbărilor climatice impune o monitorizare constantă a modului în care deciziile politice și tehnologice influențează reducerea emisiilor. În timp ce inovațiile sunt esențiale, comunitatea științifică subliniază necesitatea unor măsuri complementare care să includă atât reglementări stricte, cât și schimbări structurale în economia de consum, pentru a evita dependența de tehnologii care nu au fost încă validate la scară largă.