Utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială pentru monitorizarea activității angajaților devine o practică tot mai răspândită la nivel internațional. Companiile implementează sisteme automatizate pentru a evalua productivitatea, a analiza interacțiunile cu clienții și a identifica abaterile de la procedurile interne. Această evoluție tehnologică ridică însă semne de întrebare privind intimitatea lucrătorilor, presiunea psihologică exercitată și corectitudinea proceselor de evaluare profesională în cadrul organizațiilor.
Un exemplu recent provine din Marea Britanie, unde Co-op utilizează tehnologii avansate de supraveghere. Divizia Co-op Legal Services a implementat un sistem automatizat bazat pe inteligență artificială pentru a înregistra și analiza convorbirile telefonice. Aceste interacțiuni au loc între angajați și clienții care solicită consultanță juridică privind succesiunile, testamentele sau administrarea patrimoniului. Tehnologia atribuie un scor procentual fiecărui apel analizat, transformând modul de comunicare într-un instrument de măsurare a performanței.
Implementarea acestui sistem a generat reacții negative și nemulțumiri în rândul personalului din cadrul Co-op. Un avertizor de integritate a descris metoda de monitorizare ca fiind „opresivă și distopică”, criticând evaluarea permanentă a conversațiilor. Un angajat a declarat pentru The Guardian că sentimentul general este de supraveghere constantă. Reprezentanții companiei au respins aceste critici, susținând că angajații sunt implicați în activitatea lor și nu recunosc descrierea negativă a sistemului.
Supravegherea digitală se extinde și către alte forme de monitorizare a activității zilnice. În diverse companii, tehnologiile urmăresc deplasările angajaților, timpul petrecut în anumite zone și respectarea programului de lucru. Există sisteme care pot genera hărți vizuale ale activității sau pot evidenția chiar durata pauzelor pentru utilizarea toaletei, practică semnalată anterior la depozitele Amazon. În sectorul medical american, asistentele de la Kaiser Permanente au raportat că sistemele automate le evaluează tonul vocii în timpul interacțiunilor cu pacienții.
Presiunea exercitată de aceste tehnologii a dus la intervenții legislative în anumite regiuni. În Statele Unite, guvernatorul Gavin Newsom a promulgat acte normative în California care restricționează anumite tipuri de monitorizare digitală intruzivă. Noile legi vizează limitarea sistemelor care urmăresc deplasările angajaților sau stările emoționale ale acestora. Această mișcare legislativă subliniază nevoia de a găsi un echilibru între utilizarea tehnologiei pentru organizarea activității și protejarea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor.
Evoluția supravegherii digitale reflectă o tensiune crescută între eficiența operațională urmărită de companii și protecția datelor personale. Evaluările bazate exclusiv pe algoritmi pot omite complexitatea unor situații sensibile, precum gestionarea emoțiilor într-un context juridic sau medical. În absența unor mecanisme de control clare și a transparenței privind criteriile de evaluare, utilizarea inteligenței artificială la locul de muncă poate deveni o sursă constantă de conflict între angajatori și angajați.