O parte semnificativă din populația României utilizează tehnologia de inteligență artificială pentru a obține sprijin emoțional în momente de dificultate. Conform unui studiu Ipsos realizat pentru Hedepy, 46% dintre românii chestionați au declarat că au apelat cel puțin o dată la inteligența artificială pentru a discuta problemele lor. Utilizatorii aleg aceste platforme deoarece chatbot-urile sunt disponibile la orice oră și oferă răspunsuri în câteva secunde, oferind senzația unei conversații fără riscul de a fi judecați.
Tinerii din Generația Z reprezintă segmentul cel mai dispus să își împărtășească problemele cu inteligența artificială, cu 7 din 10 persoane care au folosit chatboții pentru sfaturi sau sprijin. Această categorie de vârstă se confruntă frecvent cu dificultăți care le afectează viața, 81% dintre tineri spunând că au întâmpinat astfel de situații în ultimul an. Printre principalele surse de stres menționate se numără problemele financiare, incertitudinea politică și cea economică, dar și stresul cotidian.
Psihologii avertizează că utilizarea acestor tehnologii poate duce la dezvoltarea unei dependențe și la primirea unor răspunsuri părtinitoare. Alexandru Cojocaru, psiholog, explică faptul că inteligența artificială poate oferi o falsă impresie de înțelegere, oferind validare chiar și atunci când utilizatorul nu are dreptate. Pentru a combate acest bias periculos, specialistul recomandă utilizatorilor să inverseze rolurile în cadrul interacțiunii, astfel încât să poată analiza critic feedback-ul primit de la chatbot.
Pentru a reduce riscul de atașament emoțional, specialiștii sugerează utilizarea comunicării în scris în locul conversațiilor vocale cu inteligența artificială. Diana Marcu, psiholog, menționează că tehnologia poate fi utilă pentru răspunsuri punctuale la neliniști sau incertitudini, cu condiția ca utilizatorul să caute ulterior o soluție autentică. Inteligența artificială poate servi drept instrument de prim ajutor pentru o întrebare specifică, însă nu trebuie să înlocuiască procesul de rezolvare reală a problemelor de viață.
Cercetarea subliniază și o diferență în modul în care românii accesează sănătatea mintală comparativ cu alte națiuni. Doar 18% dintre români au mers sau merg la psihoterapeut, acesta fiind cel mai mic procent dintre cele șase țări analizate în cadrul studiului. Principalul obstacol identificat în accesarea acestor servicii profesionale de consultanță psihologică este reprezentat de costurile ridicate pe care trebuie să le suporte cetățenii pentru ședințe.
Accesul la servicii de sănătate mintală rămâne o provocare majoră în România, fiind influențat direct de factorii economici. În contextul în care costurile reprezintă bariera principală pentru terapia clasică, mulți cetățeni tind să opteze pentru alternative digitale mai accesibile. Această tendință reflectă o schimbare în modul de gestionare a stresului și a grijilor financiare sau sociale într-o perioadă marcată de incertitudine economică.