Evenimentul Romanian Trusted Tech Dialog – 2026 a reunit luni, 19 octombrie, la Universitatea Româno-Americană din București, o serie de experți în securitate, diplomați, jurnaliști și reprezentanți ai instituțiilor statului. Într-un context marcat de tensiuni regionale, unde avioane F-16 românești au doborât drone deasupra apelor teritoriale lângă Sulina, discuțiile s-au concentrat pe protecția sistemelor tehnologice naționale. Participanții au abordat modul în care România poate asigura reziliența în fața amenințărilor cibernetice și a manipulării digitale.
Amb. (r) Adrian Zuckerman, președintele Alianței, a subliniat că tehnologia reprezintă un pilon esențial al securității naționale, depășind simpla achiziție de echipamente. Acesta a propus ca România să evolueze de la statutul de consumator de tehnologie la cel de centru care creează și securizează soluții pentru NATO, Uniunea Europeană și Statele Unite. Totodată, Zuckerman a afirmat că democrația nu poate fi negociată prin corupție sau interferență electorală, menționând că libertatea de exprimare constituie o fundație a rezilienței.
Len Khodorkovsky, fost Deputy Assistant Secretary of State pentru strategie digitală și Senior Advisor al Krach Institute for Tech Diplomacy, a descris tehnologia ca fiind principalul câmp de luptă între libertate și tiranie. El a evidențiat potențialul României de a construi infrastructura tehnologică a lumii libere, invocând talentul ingineresc și resursele de energie nucleară și gaz necesare centrelor de date. Khodorkovsky a subliniat că în economia tehnologică viteza este crucială și a îndemnat țara să își definească propriile așteptări.
Marius Bostan, fost ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale și inițiator RePatriot, a moderat un panel despre războiul informațional desfășurat de Rusia. Acesta a declarat că Rusia duce un război pe două fronturi, utilizând atât drone și rachete, cât și boți și manipulare financiară pentru a crea dezbinări în România și Europa. Bostan a argumentat că soluția nu constă în cenzură, ci într-o unitate politică solidă pe subiectele de securitate națională, pentru a evita încăierările inutile.
Discuțiile au evidențiat necesitatea unei abordări integrate, unde securitatea cibernetică și protecția valorilor democratice merg mână în mână. Participanții au subliniat că protecția opiniei publice nu trebuie să permită însă finanțarea ascunsă din partea unor state ostile. Această dualitate între libertatea de exprimare și combaterea manipulării digitale rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru stabilitatea politică și socială a României în perioada actuală de instabilitate regională.
În perioada actuală, discuțiile despre securitate și resurse statale apar frecvent în spațiul public românesc. Pe lângă tensiunile de la graniță, administrația publică se confruntă cu gestionarea unor plățiri masive, precum cele de 5 miliarde de lei către magistrați, sau cu reacții oficiale ale serviciilor de informații în urma unor declarații politice controversate, elemente care completează tabloul complex al stabilității interne.