Inteligența artificială transformă radical modul în care angajații caută soluții pentru sarcinile de lucru și își dezvoltă competențele profesionale. Conform studiului „AI Adoption Report România 2026”, realizat de MKOR, 22% dintre respondenți aleg să întrebe mai întâi un asistent AI atunci când întâmpină o dificultate, înainte de a apela la un coleg sau la managerul direct. Ambele variante tradiționale de asistență sunt menționate de doar 16% dintre angajații chestionați.
Comportamentul profesional indică o dorință de autonomie și rapiditate prin utilizarea tehnologiei ca sursă imediată de sprijin. După asistenții AI, următoarele metode de rezolvare a problemelor sunt resursele interne ale organizației, utilizate de 19% dintre participanți, urmate de colegii de nivel similar, managerii direcți și căutarea pe internet, fiecare situție fiind menționată de 16%. Doar 9% dintre angajați încearcă să rezolve singuri dificultățile prin metoda încercării și erorii.
Utilizarea AI este motivată în principal de necesitatea de a simplifica activitatea cotidiană și de a câștiga un avantaj competitiv. Studiul MKOR arată că 39% dintre angajați folosesc aceste instrumente pentru a reduce sarcinile repetitive și plictisitoare, în timp ce un alt segment de 39% consideră tehnologia un avantaj față de alți profesioniști. De asemenea, 31% dintre respondenți susțin că utilizarea AI este o necesitate pentru a nu rămâne în urmă pe piața muncii.
Există însă îngrijorări semnificative privind impactul tehnologiei asupra formării noilor generații de profesioniști. 36% dintre cei care pot aprecia impactul AI consideră că oportunitățile de angajare pentru persoanele cu maximum doi ani de experiență vor scădea cel mai mult, în timp ce 30% cred că toate nivelurile profesionale vor fi afectate în mod egal. Printre cei cu cel puțin trei ani de experiență, 15% observă că firmele angajează mai puțini juniori, preferând AI pentru sarcinile simple.
Cori Cimpoca, fondatoarea MKOR, avertizează asupra riscurilor pe termen lung dacă companiile renunță la posturile de început de carieră. „Tentația de a reduce aceste posturi pentru a economisi pe termen scurt este cât se poate de reală. Numai că juniorii de azi sunt seniorii de peste cinci ani. Dacă firmele renunță la această treaptă de intrare în profesie, nu vor mai avea oameni pregătiți să preia proiectele complexe. Este o decizie de business cu efecte pe termen lung care ar fi bine să fie luată pe baza datelor din piață.”
Pregătirea pentru viitorul muncii depinde tot mai mult de capacitatea de a evalua critic rezultatele generate de algoritmi. 21% dintre respondenți consideră gândirea critică și verificarea muncii AI drept cele mai valoroase competențe, urmate de adaptabilitate și învățare continuă (20%). Abilitățile umane, precum empatia, negocierea și leadershipul, sunt considerate esențiale de 19% dintre participanți, subliniind faptul că tehnologia nu înlocuiește complet interacțiunea umană.