Piața muncii din România traversează o perioadă de transformare profundă, determinată de avansul inteligenței artificiale și de necesitatea de a acoperi deficitul de forță de muncă în sectoare cheie. Conform datelor de la Forumul Economic Mondial, până în 2030 vor apărea 170 de milioane de locuri de muncă noi, în timp ce 92 de milioane vor dispărea. Această evoluție va impune o schimbare a competențelor pentru aproximativ 39% dintre angajații actuali, punând presiune pe sistemul de educație și pe capacitatea de adaptare a tinerilor.
Sectorul tehnologic rămâne unul dintre cele mai dinamice, cu o creștere netă estimată de 47% pentru posturile de specialiști în AI și învățare automată până în 2030. Angajatorii români pun un accent major pe experiența practică, în contextul în care firmele de IT au redus angajările pentru începători. În ceea ce privește veniturile, salariul mediu net în programare și consultanță IT era de 13.010 lei în august 2026, conform INS, o sumă de peste două ori mai mare decât media pe economie, care se situa la 5.688 lei.
Securitatea cibernetică reprezintă o altă direcție de creștere rapidă, fiind a doua competență cea mai căutată după datele mari și AI. Pe măsură ce statul și companiile utilizează tot mai multe servicii online, nevoia de experți în protecția rețelelor devine critică. Datele furnizate de Paylab indică faptul că majoritatea specialiștilor în securitate IT obțin venituri cuprinse între aproximativ 7.200 și 19.300 de lei pe lună. Pentru accesul în acest domeniu, parcursul educațional include studii tehnice urmate de obținerea unor certificări specifice.
În paralel, domeniile care necesită intervenție fizică, precum instalarea sistemelor de energie verde, prezintă un deficit semnificativ de personal. Conform Ordinului 1073/2026, electricianii în construcții și instalatorii de sisteme fotovoltaice solare sunt printre ocupațiile pentru care România nu găsește suficienți oameni. În acest segment, mecanicii frigotehniști pot câștiga până la circa 8.700 de lei pe lună, conform Paylab, în timp ce electricienii obțin venituri de la salariul minim până la aproximativ 7.600 de lei, depinzând de experiență și de autorizația ANRE.
Sectorul sănătății și cel industrial marchează, de asemenea, zone de interes major din cauza nevoilor de îngrijire și de producție. Un studiu realizat de Frames estimează un necesar de cel puțin 50.000 de asistenți medicali suplimentari în România, în condițiile îmbătrânirii populației. Totodată, meseriile tehnice precum sudorii sau operatorii de mașini-unelte cu comandă numerică (CNC) sunt incluse în lista ocupațiilor deficitare pentru 2026, fiind utilizate și pentru angajarea de muncitori din afara Uniunii Europene, cu salarii ce pot ajunge la 7.800 și 7.300 de lei.
Transformarea digitală a economiei afectează în mod direct și rolurile administrative, care sunt considerate cele mai expuse la automatizare. Companiile din România anticipează o scădere netă de 9% a posturilor ocupate de contabili și auditori până în anul 2030. Deși inteligența artificială schimbă modul de lucru pentru un sfert din joburile globale, doar 3,3% dintre acestea sunt considerate cu o expunere extrem de ridicată la tehnologia generativă, ceea ce sugerează o evoluție a sarcinilor mai degrabă decât o dispariție totală.