Deciziile de cumpărare din supermarket sunt influențate de o serie de factori psihologici și de context, care pot transforma o listă precisă de produse într-o cheltuială neprevăzută. Chiar dacă consumatorii pleacă de acasă cu planuri clare, ofertele de tipul „trei la preț de două” sau produsele plasate strategic lângă casele de marcat pot altera procesul de achiziție. Cercetările recente subliniază importanța scopului vizitei și a vârstei în determinarea probabilității de a cumpăra produse neplanificate.
Un studiu realizat de cercetătorii de la Breda University of Applied Sciences a analizat comportamentul a 323 de persoane și aproape 3.800 de produse înregistrate pe bonurile fiscale. Rezultatele, publicate în august 2026 în revista Journal of Retailing and Consumer Services, arată că foamea nu este principalul factor pentru numărul total de produse cumpărate neplanificat. Totuși, foamea crește cu aproximativ 9% șansele de a achiziționa neplanificat dulciuri sau gustări pentru fiecare punct suplimentar de intensitate a senzației de foame.
Scopul vizitei la magazin reprezintă un indicator mult mai puternic pentru achizițiile spontane decât nivelul de foame. Aproape 69% dintre persoanele care au intrat în magazin doar pentru a se uita la produse au ajuns să cumpere lucruri neplanificate, în timp ce la cei veniți pentru aprovizionarea obișnuită acest procent este de doar 24%. Analiza statistică indică faptul că cei fără o intenție clară au șanse de aproximativ 8,6 ori mai mari să achiziționeze produse neplanificate.
Vârsta joacă, de asemenea, un rol semnificativ în modul în care consumatorii reacționează la stimuli. Participanții de peste 55 de ani au realizat cele mai puține cumpărături neplanificate, în ciuda faptului că au declarat că le este mai foame decât celorlalte categorii de vârstă. Legătura dintre senzația de foame și achizițiile spontane a fost observată în rândul consumatorilor mai tineri, deoarece aceștia pot avea o disponibilitate mai mare pentru testarea de produse noi.
Promoțiile de volum pot determina consumatorii să cumpere mai mult decât pot consuma, generând risipă alimentară. Un studiu publicat în mai 2025 în revista Scientific Reports a arătat că ofertele care presupun cumpărarea mai multor bucăți au dus la vânzări cu 19,5% mai mari decât reducerile aplicate unui singur produs. Această tendință transformă adesea avantajul financiar al reducerii într-o pierdere prin aruncarea alimentelor care nu au mai fost consumate.
Risipa alimentară rămâne o problemă majoră la nivel european, afectând atât gospodăriile, cât și restul lanțului de consum. Conform datelor Eurostat publicate în septembrie 2026, în Uniunea Europeană s-au aruncat în anul 2024 aproximativ 57,9 milioane de tone de alimente și resturi alimentare. Această cantitate reprezintă echivalentul a 129 de kilograme pentru fiecare locuitor, iar peste jumătate din total, respectiv 53%, provine direct din gospodării.