Numărul companiilor din sectorul construcțiilor care intră în insolvență urmează să se dubleze în cursul acestui an, depășind pragul de 3.000 de entități. Această evoluție negativă este determinată de creșterea costurilor cu materialele de construcții, de mărirea taxelor și impozitelor, precum și de existența unor blocaje de plată care afectează lichiditatea firmelor. Situația a fost analizată în cadrul evenimentului „Argument pentru Construcții”, organizat de platforma națională „Argument pentru România” pe 29 octombrie.
Adriana Iftime, director general al Federației Patronatelor Societăților din Construcții, a subliniat că anul 2026 a reprezentat o perioadă de presiune extremă pentru întreprinderile din domeniu. Ea a criticat faptul că, în ciuda existenței unui program masiv de investiții prin PNRR, guvernul a eliminat facilitățile fiscale și a impus taxe mai mari. Conform declarațiilor sale, se estimează că până la finalul anului numărul insolvențelor va depăși 3.000 de firme, reprezentând o creștere semnificativă față de perioada precedentă.
În ceea ce privește sectorul rezidențial, Orsolya Maria Köver, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, a anunțat pregătirea unor măsuri legislative. Ministerul va iniția o modificare a Legii locuinței pentru a introduce noțiunea de locuințe la prețuri accesibile, concept care lipsește în prezent din legislația românească. Oficialul a precizat, în plus, că instituția pregătește un pachet complet de mecanisme de finanțare destinate acestor tipuri de proiecte de locuințe.
Pe partea de producție, Alexandru Olteanu, director comercial Wetterbest, a indicat faptul că capacitățile locale acoperă o parte majoră din consumul de materiale. El a menționat că 90% din produse precum țigla metalică, tabla cutată, profilele ușoare și panourile sandwich sunt produse în România. Chiar dacă unele materiale sunt importate, valoarea adăugată rămâne în țară prin procesul de transformare în produse finite, conform datelor prezentate de reprezentantul companiei.
Finanțarea bancară rămâne un element critic, în contextul creșterii cotelor de cofinanțare și al temperării fondurilor europene. Luca Rogojanu, director general adjunct Garanti BBVA România, a afirmat că este esențial ca instituțiile bancare să înțeleagă fluxurile reale de lichiditate ale companiilor de construcții. Această înțelegere este vitală pentru menținerea activității în condiții de presiune financiară, în timp ce alți participanți au semnalat presiunile exercitate de marii retaileri asupra calității produselor.
Sectorul construcțiilor de infrastructură și cel rezidențial sunt strâns legate de gestionarea fondurilor europene și de stabilitatea economică a țării. În prezent, programul național de consolidare seismică dispune de fonduri de aproape două miliarde de lei pentru 77 de imobile. Eficiența energetică și cererea pentru locuințe verzi, conform standardelor nZEB, reprezintă alte direcții de dezvoltare, deși execuția proiectelor întâmpină încă dificultăți tehnice și de planificare în diverse zone ale țării.