Agricultura și industria agroalimentară trebuie să fie incluse în prioritățile strategice ale României pentru perioada 2028–2034, conform propunerilor Clubului Fermierilor Români (CFRO). Organizația solicită o schimbare de paradigmă, trecând de la finanțarea proiectelor punctuale prin fonduri europene la construirea unor lanțuri valorice capabile să genereze competitivitate pe termen lung. Această cerere a fost prezentată la conferința de lansare a Manifestului pentru Arhitectura Economică a României 2028–2034, elaborat de Confederația Patronală Concordia.
Una dintre principalele probleme identificate este lipsa unei strategii de gestionare a riscurilor, care în prezent este descrisă ca fiind de tip „pompieristic”. Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români, susține că statul alocă anual sume pentru compensarea pierderilor cauzate de secetă, în loc să investească în infrastructură de irigații și sisteme de stocare a apei. Organizația propune direcționarea resurselor către managementul apei, menționând modele precum Spania, Italia și Israel pentru a reduce impactul fenomenelor climatice.
Evoluția costurilor pune o presiune severă pe marjele de profit ale producătorilor agricoli din țară. Datele prezentate de CFRO arată că, față de anul 2007, costurile cu salariile, motorina și inputurile au crescut cu aproximativ 300%, în timp ce prețurile de vânzare ale cerealelor au crescut cu maximum 15%. Această disparitate limitează capacitatea fermelor de a investi în tehnologii moderne sau în măsuri de reducere a riscurilor, afectând stabilitatea economică a sectorului.
Capacitatea de procesare locală rămâne un punct critic pentru economia românească, deoarece aproximativ două treimi din cerealele produse în țară sunt exportate ca materie primă. CFRO consideră că dezvoltarea unor capacități de procesare ar permite păstrarea unei părți mai mari din valoarea adăugată în economia locală și ar crea activitate industrială suplimentară. Exportul masiv de cereale este văzut ca o pierdere de valoare economică, în detrimentul dezvoltării unui lanț valoric agroalimentar robust.
În cadrul Manifestului Concordia, se propune și utilizarea mecanismelor de finanțare mixtă pentru a atrage capital privat către proiecte de infrastructură. Obiectivul este ca până la sfârșitul anului 2027 să fie constituită o bancă națională de proiecte mature, care să susțină investiții în irigații și procesare. Această abordare vizează stabilitatea politică, astfel încând prioritățile economice să nu fie modificate la fiecare ciclu electoral, asigurând o bază de dezvoltare predictibilă.
Sectorul agricol românesc este reprezentat de peste 1.400 de companii care exploatează împreună aproximativ 1,6 milioane de hectare de teren. În contextul actual, fermierii europeni se confruntă cu o competiție dură din partea producătorilor din afara Uniunii Europene, precum cei din Mercosur sau Ucraina. Aceștia trebuie să respecte standarde stricte privind mediul și legislația muncii, în timp ce acordurile comercale internaționale pot influența direct echilibrul pieței și competitivitatea producției locale.