Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a evidențiat recentele evoluții economice care indică o încetinire a inflației și o reducere semnificativă a deficitului bugetar. Conform datelor, rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în luna august, de la un nivel de 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. Această scădere este descrisă ca fiind o corecție reală a echilibrelor economice, nu doar o plafonare administrativă, marcând cea mai rapidă decelerare din ultimii ani.
Analizând componentele prețurilor, Alexandru Nazare a menționat că, în absența combustibililor, indicele prețurilor de consum a scăzut cu 0,08% față de luna precedentă. În acest context, prețul alimentelor a scăzut cu 0,7%, iar prețurile la legume și fructe sunt mai mici comparativ cu anul trecut. Presiunea inflaționistă rămâne însă concentrată pe piața externă a petrolului, unde benzina și motorina prezintă creșteri de două cifre, un factor extern pe care autoritățile nu îl pot controla direct.
Pe partea de buget, ministrul a subliniat că în primele șapte luni ale anului, deficitul bugetar este cu 37% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut. Această reducere a dezechilibrului a fost realizată fără a opri investițiile publice, care au crescut cu 15 miliarde de lei. Alexandru Nazare a precizat că aproximativ 3% din PIB, reprezentând aproape jumătate din deficitul actual, este direcționat exclusiv către plata dobânzilor pentru datoria publică acumulată în anii precedenți.
Obiectivul principal al politicii fiscale este trecerea de la un model bazat pe consumul pe datorie la unul susținut de investiții și venituri reale. Ministrul a avertizat că România nu își permite să revină la vechile dezechilibre, subliniind importanța disciplinei de cheltuieli pentru a asigura stabilitatea. Scopul final este ca economia să repornească prin încrederea investitorilor și a populației, bazată pe predictibilitate și pe un stat care își poate onora obligațiile financiare la timp.
În ceea ce privește fundamentul economic, procesul de dezinflație este văzut ca un element esențial pentru refacerea puterii de cumpărare. Deși rata de 6,2% este încă considerată ridicată, decelerarea ritmului de creștere a prețurilor este un pas necesar pentru ca salariile și pensiile să își recapete valoarea. Această strategie vizează înlocuirea consumului finanțat prin împrumuturi cu o creștere bazată pe venituri reale și investiții în infrastructură, energie și industrie.
Evoluția actuală a economiei românești se încadrează într-un context de reforme structurale necesare pentru a asigura o poziție stabilă pe harta economică regională. În timp ce anumite sectoare, precum cel al armamentului, par să treacă prin modernizări, stabilitatea fiscală rămâne un pilon critic. Capacitatea de a gestiona corect resursele publice și de a reduce costurile de finanțare este esențială pentru a transforma momentele dificile în oportunități de restart economic sustenabil.