România va intra într-o perioadă de „policriză” începând cu toamna anului 2026, conform unei analize publicate de Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI). Acesta susține că țara nu va experimenta 12 crize izolate, ci un fenomen complex cu 12 manifestări care se vor alimenta reciproc. Vulnerabilitățile energetice, economice, climatice, bugetare și sociale vor forma un ansamblu de riscuri, unde unele sunt aproape certe, în timp ce altele depind de factori precum o iarnă rece sau șocuri geopolitice.
În sectorul energiei electrice, Dumitru Chisăliță anticipează o criză de preț, nu neapărat una de aprovizionare fizic. Deși capacitățile instalate există pe hârtie, România suferă de lipsa puterii controlabile în anumite intervale, în special dimineața și seara iarna. Problemele sunt agravate de capacitățile pe cărbune îmbătrânite, centrale pe gaze insuficiente, rețele cu congestii și dependența de importuri în regiune. Scenariul probabil include prețuri foarte mari, intervenții administrative și posibile reduceri de consum pentru industria.
Sectorul gazelor și cel al combustibililor lichizi reprezintă alte puncte critice identificate de președintele AEI. Depozitele de gaze erau la nivelul de 62,8% la începutul lui septembrie, cu peste zece puncte procentuale sub nivelul anului trecut. În ceea ce privește motorina, aceasta poate transporta restul crizelor în economie, afectând agricultura și transportul. România depinde de țiței importat și de rafinarea acestuia, iar statul se confruntă cu necesitatea de a reduce accizele sau de a accepta creșteri de preț.
La nivel fiscal, Comisia Europeană estimează un deficit de aproximativ 6,2% din PIB pentru România în 2026, cu o datorie publică ce poate ajunge la 63,3% din PIB în 2027. Această situație va impune statului să finanțeze apărarea, să achite dobânzi mari și să sprijine agricultura, totodată încercând să reducă deficitul. Dumitru Chisăliță avertizează că această ecuație va duce probabil la o criză a fiscalității imprevizibile, caracterizată prin schimbări dese de taxe și măsuri de supraimpozitare temporară.
Riscurile se extind și către sectorul alimentar, unde seceta și căldura au afectat culturile de porumb, iar recolta europeană de porumb din 2026 este estimată la un minim din ultimii 20 de ani. Pe lângă prețurile ridicate la alimente, se adaugă criza apei, deoarece nivelurile reduse ale Dunării afectează simultan agricultura, navigația și hidroenergia. Alte riscuri majore includ criza lichidității companiilor, scăderea investițiilor publice și pierderea fondurilor europene din cauza întârzierilor administrative.
Contextul politică de la nivel înalt este marcat de desemnarea lui Siegfried Mureșan ca premier de către Nicușor Dan. Această schimbare de actually vine într-un moment de presiune economică, în care ratingul de țară este la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. Dumitru Chisăliță propune un pachet de 12 măsuri, de la un program accelerat pentru putere controlabilă până la un plan național pentru apă și securitate alimentară, pentru a preveni acest scenariu.