România se află într-o situație critică pentru a evita scăderea ratingului suveran în categoria „junk”, conform avertismentului transmis de agenția de evaluare financiară Fitch Ratings. Malgorzata Krzywicka, analistă la Fitch Ratings, a explicat că o criză politică prelungită pune în pericol direct credibilitatea fiscală a statului. Această instabilitate ridică semne de întrebare privind predictibilitatea economică și capacitatea administrației de a implementa ajustările bugetare necesare pentru menținerea stabilității financiare.
Situația actuală a fost agravată de faptul că România gestionează un Executiv interimar de peste patru luni, după ce guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis de Parlament pe 5 mai prin moțiune de cenzură. Recent, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni. Totuși, orice eșec suplimentar în formarea unui guvern ar putea duce la alegeri anticipate, sporind riscurile pentru buget.
Analista Malgorzata Krzywicka a subliniat că pragul necesar pentru menținerea ratingului actual crește în fiecare săptămână de criză. Ceea ce trebuia să fie o remaniere de scurtă durată s-a prelungit dincolo de vară, depășind jumătatea lunii septembrie fără o soluție definitivă. Fitch Ratings menține în prezent ratingul României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă, fiind ultimul calificativ din categoria „investment grade”, urmând ca o nouă evaluare să fie publicată în ianuarie 2027.
Din punct de vedere fiscal, România are nevoie de o corecție a deficitului de aproximativ 1,5 puncte procentuale din PIB pentru a stabiliza creșterea datoriei publice pe termen mediu. Fitch estimează deficitul bugetar pentru anul 2026 la 5,9% din PIB, o valoare situată sub ținta de 6,2% stabilită de guvern. Îmbunătățirea colectării impozitelor este considerată o metodă cheie, deoarece marja de manevră pentru reducerea cheltuielilor este limitată de măsurile de austeritate deja aplicate.
În ceea ce privește soluțiile economice, Malgorzata Krzywicka a respins ideea că stimularea creșterii economice ar putea înlocui necesitatea consolidării fiscale. Analista consideră că câștigurile obținute prin creștere sunt marginale și nu pot compensa amploarea ajustării necesare. Conform evaluării, o creștere economică mai robustă, de la sine, nu va fi suficientă pentru a rezolva problema deficitelor bugetare mari care afectează bonitatea țării.
Ratingul suveran reprezintă o evaluare a capacității unui stat de a-și onora obligațiile financiare. Menținerea în categoria „investment grade” este esențială pentru accesul la capital la costuri controlate. În contextul actual, capacitatea guvernului de la București de a prezenta un buget credibil pentru anul viitor rămâne un factor decisiv pentru evaluarea bonității României pe termen scurt.