Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, a emis un avertisment privind situația actuală a finanțelor publice din România. Acesta a semnalat o nevoie netă de finanțare a statului estimată la 60 de miliarde de euro într-un singur an. Mesajul său subliniază dimensiunea critică a acestui deficit, care depășește capacitatea de gestionare a resurselor disponibile în prezent.
Pentru a ilustra magnitudinea sumei de 60 de miliarde de euro, Eugen Rădulescu a realizat un calcul bazat pe datele privind forța de muncă. Având în vedere că în România există aproximativ 5,1 milioane de salariați, cu un salariu mediu net lunar de circa 1.100 de euro, calculul este alarmant. Conform acestuia, întreaga masă de salariați ar trebui să muncească un an întreg fără a încasa niciun ban pentru a acoperi această necesitate.
Consilierul guvernatorului BNR a precizat că această cifră de 60 de miliarde de euro nu include fondurile necesare pentru refinanțarea datoriilor vechi. De asemenea, el a menționat că, în acest calcul, a decis să nu ia în considerare nici problema dobânzilor aferente. Eugen Rădulescu a avertizat că, chiar și într-un astfel de scenariu ipotetic, datoria statului ar continua să crească din cauza costurilor cu dobânzile.
Situația financiară este legată de deficitul bugetar înregistrat în anul 2024, care a ajuns la 9,3% din PIB. Eugen Rădulescu a criticat gestionarea finanțelor publice, folosind termenul de „bairam” pentru a descrie modul în care au fost utilizate banii. El a susținut că statul a ajuns într-o poziție în care cheltuiește 4.000 de lei pentru fiecare 3.000 de lei încasați la buget.
Aceste declarații vin într-un context în care BNR s-a delimitat anterior de opiniile exprimate de angajații săi pe conturile personale. În trecut, Eugen Rădulescu a provocat controverse prin afirmații despre evoluția economiei, precum posibilitatea ca românii să mănânce „iarbă și scoarță de copac”. Instituția a precizat atunci că mesajele sale reprezintă doar opinii personale și nu constituie poziția oficială a băncii centrale.
Evoluția economică a României este marcată de o încetinire a motorului de creștere, conform analizelor recente. Potențialul de creștere al PIB-ului a scăzut la 2%, de la nivelurile de 3,5%–3,75% de dinaintea pandemiei. Deși investițiile publice pot genera oportunități, provocarea principală rămâne productivitatea utilizării noilor active în cadrul economiei naționale.