Consumul final de energie electrică în România a cunoscut o scădere de 4,3% în primele șate luni ale anului 2026, comparativ cu perioada echivalentă din 2025. Această evoluție este determinată în principal de scăderea consumului populației, care a diminuat cu 11,9%, și de o reducere de 7% la nivelul iluminatului public. În același interval, consumul din economie a scăzut cu 1,8%, însă consumul propriu tehnologic în rețele și stații a înregistrat o creștere de 13,3%.
Sectorul energetic a fost marcat de un volum de exporturi de 9 mld. kWh în perioada ianuarie-iulie 2026, ceea ce reprezintă o majorare de 11,5%. În aceeași perioadă, importurile de energie electrică au scăzut cu 9,5%, ajungând la un nivel de 10 mld. kWh. Resursele totale de energie electrică au fost de 40356,5 milioane kWh, un nivel care rămâne similar cu cel raportat în primele șapte luni ale anului 2025, deși resursele de energie primară au scăzut cu 6,2%.
Structura producției de energie electrică a fost influențată de performanța surselor regenerabile și a celor convenționale. Termocentralele au furnizat 29% din producție, în scădere cu 8%, în timp ce hidrocentralele au reprezentat 28%, marcând o creștere de 16%. Centrala Nuclearelectrică de la Cernavodă a contribuit cu aproximativ 18% la producția națională, însă acest aport a scăzut cu 12% față de perioada similară de anul trecut, reflectând o schimbare în mixul energetic.
Segmentul fotovoltaic a înregistrat cea mai mare creștere, cu un avans de 41,5%, ajungând la o pondere de 13,5% din totalul producției naționale. De asemenea, centralele eoliene au avut o evoluție pozitivă, cu o creștere de 6,7%, reprezentând 12% din producția de energie. Resursele de energie primară au totalizat 18138,0 mii tone echivalent petrol, o valoare cu 1201,2 mii tep mai mică față de perioada de raportare din 2025.
Evoluția acestor indicatori reflectă o schimbare în dinamica consumului și a mixului de producție în România. În timp ce resursele de energie primară au scăzut, resursele de energie electrică au crescut marginal, cu 0,1%. Această tranziție către surse regenerabile, evidențiată de creșterea segmentelor fotovoltaice și eoliene, este în continuă monitorizare în contextul stabilității de furnizare a energiei pe piața națională.
Contextul energetic este influențat și de factori care pot afecta debitul resurselor naturale. De exemplu, lucrările hidrotehnice din zona Cernavodă au fost diminuate, deși debitul Dunării este la un nivel mult mai scăzut. Această situație este cauzată de expirarea contractului de dragaj, fapt care necesită noi Hotărâri de Guvern pentru a fi gestionat corect.