Economia României traversează o perioadă de reechilibrare necesară, care reprezintă un turnaround economic mai amplu, a declarat viceguvernatorul Băncii Naționale a României, Cosmin Marinescu. Această tranziție presupune trecerea de la un model de creștere fondat pe consum și pe deficite publice către unul în care investițiile și capitalul privat vor ocupa un rol central. Anunțul a fost făcut în cadrul European Distressed Investing and Asset Based Lending Summit, un eveniment găzduit de banca centrală.
Analiza tabloului macroeconomic indică faptul că deficitul public este într-o tendință de scădere, fiind în concordanță cu prognoza de atingere a unui deficit de aproximativ 6% din PIB pe întregul an. În ceea ce privește dinamica economică, creșterea PIB a fost sub 1% în perioada 2024-2025 și a prezentat o evoluție slabă și în prezent. Totodată, procesul de dezinflație este activ, inflația scăzând semnificativ pe parcursul verii, de la valori de peste 10% la aproximativ 6%.
Cosmin Marinescu a subliniat că dificultățile financiare ale companiilor au un impact direct asupra calității activelor băncilor și asupra eficacității transmisiei politicii monetare. Pentru ca mandatul BNR de asigurare a stabilității prețurilor să fie susținut, este necesar un sector bancar solid și politici publice robuste. Consolidarea fiscală și utilizarea eficientă a fondurilor europene sunt considerate esențiale pentru menținerea sustenabilității echilibrelor fiscale și externe ale țării.
Un aspect critic menționat de viceguvernator este reziliența companiilor în fața șocurilor economice. Firmele care dețin un capital propriu mai solid pot absorbi variațiile ratelor dobânzilor fără a suferi disrupții majore. În schimb, atunci când companiile se bazează excesiv pe datorii pe termen scurt sau pe credit comercial, transmisia politicii monetare devine asimetrică și neuniformă între diversele entități, afectând stabilitatea macroeconomică generală.
Pentru a preveni distrugerea valorii economice, Cosmin Marinescu a recomandat restructurarea timpurie a afacerilor viabile. El a explicat că economia poate gestiona pierderile fie prin recunoașterea lor în bilanț, proces care este costisitor, fie prin circulația lor, care este mai puțin vizibilă dar poate deveni persistentă. Reziliența trebuie construită prin politici prudente în perioadele de stabilitate, nu doar prin intervenții în momentele de criză.
Evoluția indicatorilor macroeconomici precum deficitul bugetar și rata inflației sunt monitorizate constant pentru a asigura stabilitatea financiară. În România, gestionarea acestor parametri este strâns legată de capacitatea instituțiilor de a implementa reforme structurale. Integrarea europeană și aceste reforme funcționează reciproc, consolidând instituțiile naționale și apropiind economia de standardele europene, facilitând astfel o creștere economică mai predictibilă și sustenabilă pe termen lung.