Datoria publică a Franței urmează să atingă cele mai înalte niveluri din anul 1978, conform datelor furnizate de Ministerul francez de Finanțe. Creșterea este determinată de un deficit bugetar care rămâne la un nivel ridicat, fapt ce generează o majorare automată a datoriei. Proiecțiile indică o evoluție îngrijorătoare a indicatorilor macroeconomici ai țării în perioada următoare, depășind cu mult limitele stabilite la nivel european.
Conform datelor de la Institutul Național de Statistică din Franța (Insee), datoria publică va ajunge la 119,3% din PIB în anul 2026. Pentru anul 2027, prognozele indică un nivel de 121,7% din PIB. Aceste cifre sunt de peste două ori mai mari decât plafonul de referință de 60% din PIB pe care statele membre UE trebuie să îl respecte, conform regulilor europene care impun un deficit public sub pragul de 3% din PIB.
Situația financiară a Franței este una critică, țara fiind a treia cea mai îndatorată națiune din zona euro, situându-se după Grecia și Italia. În timp ce Portugalia a reușit să reducă datoria sub pragul de 90% din PIB în 2025, în Spania aceasta a depășit 100% din PIB în luna iulie. Franța se confruntă cu un deficit care a fost de 5,1% din PIB anul trecut, iar guvernul estimează că acesta va crește la 5,4% în cursul acestui an.
Pentru a aborda această problemă, premierul Sébastien Lecornu a anunțat intenția de a adopta reduceri de cheltuieli și ajustări bugetare în valoare de 54 de miliarde de euro pentru anul 2027. Guvernul a transmis deja proiectul măsurilor către Consiliul Superior pentru Finanțe Publice (HCFP) pentru evaluare. Totuși, anumite decizii sensibile, precum reducerea facilităților fiscale pentru pensionari, vor fi lăsate la latitudinea Parlamentului, în contextul alegerilor care urmează să aibă loc.
Președintele HCFP, Amélie de Montchalin, a subliniat că există încă posibilitatea de a schimba direcția politicii bugetare, afirmând că Franța nu este condamnată dacă deciziile sunt luate rapid. Totodată, prognoza de creștere economică pentru 2026 a fost revizuită în scădere. Această scădere este cauzată de consumul slab al populației și de creșterea prețurilor la energie, influențată de conflictul dintre SUA și Israel împotriva Iranului.
În cadrul Uniunii Europene, Franța se află deja sub monitorizare specială de doi ani din cauza deficitului ridicat. Guvernul francez anticipează o scădere a deficitului la 5% din PIB în anul viitor, moment în care vor avea loc alegerile pentru desemnarea următorului președinte și a guvernului, procese care pot influența stabilitatea fiscală a țării.