Datoria globală a ajuns la un nivel record de 365,5 trilioane de dolari în al doilea trimestru, conform datelor prezentate de Institute of International Finance în raportul Global Debt Monitor. Această cifră reflectă o creștere trimestrială de 5,5 miliarde de dolari și o creștere anuală de 18,1 miliarde de dolari. Deși povara datoriei raportată la PIB-ul global a scăzut ușor, cu 0,2 puncte procentuale până la 311%, acest fenomen a fost mascat de creșterea nominală a PIB-ului global sub influența inflației.
Nivelul datoriilor a atins maxime noi atât în economiile avansate, cât și în cele emergente. La nivelul economiilor avansate, datoria a crescut trimestrial cu aproximativ 2,5 trilioane de dolari, ajungând la 255 de trilioane, ceea ce reprezintă 369,2% din PIB. În paralel, economiile emergente au înregistrat un nou record de 110,6 trilioane de dolari, după o creștere trimestrială de 3 trilioane de dolari, reprezentând 230,5% din PIB-ul acestora.
Sectorul guvernamental a înregistrat cea mai mare creștere trimestrială, cu o valoare de 2,1 trilioane de dolari, totalizând 110,5 trilioane de dolari, adică 94,7% din PIB-ul global. Sectorul companiilor nefinanciare a urmat cu o creștere de 1,7 trilioane de dolari, ajungând la 105,1 trilioane, sau 89,9% din PIB. Datoria gospodăriilor a crescut cu 0,8 trilioane de dolari în acest trimestru, atingând un total de 65,7 trilioane de dolari, deși ponderea sa în PIB a scăzut ușor la 55,8%.
Guvernele se confruntă cu costuri de împrumut extrem de ridicate, randamentele titlurilor de stat de zece ani pentru grupul G7 fiind la cel mai înalt nivel din 2008. Economiile dezvoltate au plătit peste 3,5 trilioane de dolari doar pentru dobânzi în ultimul an, sumă care depășește investițiile globale în apărare, inteligență artificială sau tranziția energetică. Pentru a limita costurile imediate, țări precum SUA, Japonia, Franța și Marea Britanie au recurs la emisiuni masive de obligațiuni pe termen scurt.
Analistii de la IIF avertizează că dependența de refinanțări frecvente creează riscuri majore pentru bugetele publice. Se estimează că economiile emergente vor avea nevoie de peste 3,5 trilioane de dolari pentru refinanțare până la sfârșitul anului 2026, în timp ce economiile dezvoltate vor avea nevoie de peste 12 trilioane de dolari. Fenomenul de permanentizare a deficitelor bugetare mari și concurența pentru capital în sectoare precum sănătatea sau apărarea vor accelera creșterea datoriei globale.
Contextul financiar actual este marcat de o presiune constantă asupra stabilității bugetare, în condițiile în care costurile de finanțare rămân ridicate. În perioade de incertitudine politică sau de necesitate de a acoperi deficite, guvernele sunt adesea nevoite să apeleze la împrumuturi externe pentru a menține funcționarea statului. Această dinamică amplifică vulnerabilitatea economiilor în fața fluctuațiilor piețelor de capital și a deciziilor băncilor centrale privind ratele dobânzilor.