Datoria la nivel global a franchizat pragul de 365.000 de miliarde de dolari, în urma unei creșteri de aproximativ 10.000 de miliarde de dolari înregistrate doar în prima jumătate a anului. Conform unui studiu realizat de Institute of International Finance (IIF), citat de CNBC, această evoluție are loc într-un context în care costurile de finanțare rămân ridicate. Guvernele marilor economii continuă să opereze cu deficite bugetare semnificative, ceea ce amplifică presiunea asupra sistemelor financiare internaționale.
Problema centrală nu este definită doar de volumul total al datoriei, ci și de costul serviciului acesteia. Pe măsură ce obligațiunile vechi ajung la scadență, statele sunt nevoite să le refinanțeze la randamente mult mai mari. Această tranziție face ca plata dobânzilor să ocupe o parte din ce în ce mai importantă din bugetele publice. În acest fel, resursele care ar putea fi direcționate către investiții sunt consumate de costurile de împrumut.
Statele dezvoltate, precum Statele Unite, Japonia, Franța și Marii Britanii, intră acum într-o zonă de risc major. Deși aceste economii au acces larg la piețele financiare, ele se confruntă simultan cu deficite bugetare persistente și cu creșterea cheltuielilor pentru dobânzi. Această schimbare de perspectivă este crucială, deoarece acumularea rapidă de datorie și costurile ridicate de finanțare au fost, istoric, probleme asociate în principal economiilor emergente, nu celor dezvoltate.
Datele furnizate de OECD confirmă această tendință alarmantă la nivelul economiilor avansate. Datoria obligațiunilor guvernamentale din țările membre a atins un nivel record de 61.000 de miliarde de dolari în 2025, de la 55.000 de miliarde în 2024. Mai mult, raportul dintre datoria totală și PIB este estimat să crească până la 85% în anul 2026. Această evoluție indică o presiune structurală tot mai mare asupra stabilității fiscale a acestor state.
Impactul financiar al acestor dobânzi este masiv, depășind investițiile globale în domenii precum inteligența artificială, apărarea sau energia curată. Anul trecut, economiile dezvoltate au plătit peste 3.300 de miliarde de dolari doar pentru dobânzile aferente obligațiunilor guvernamentale tranzacționate internațional. Pentru anul 2026, OECD estimează că guvernele și companiile vor împrumuta aproximativ 29.000 de miliarde de dolari de pe piețele de obligațiuni, o creștere de 17% față de nivelul din 2024.
Din punct de vedere structural, presiunea asupra finanțelor publice este agravată de îmbătrânirea populației, care necesită finanțări suplimentare pentru sistemele de sănătate și pensii. Guvernele trebuie să echilibreze aceste cheltuieli cu necesarul de investiții în infrastructură și tehnologii noi. În acest context, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a solicitat guvernelor să prioritizeze reducerea datoriei și consolidarea fiscală pentru a menține stabilitatea economică.