Datoria publică a Franței urmează să atingă niveluri record în următorii ani, raportată la Produsul Intern Brut. Conform unor date furnizate de o sursă din Ministerul francez al finanțelor, indicatorul va crește la 119,3% din PIB în anul 2026, ajungând la 121,7% în anul 2027. Această evoluție marchează un punct critic pentru economia țării, fiind depășită de un nivel de îndatorare care nu s-a mai înregistrat de la anul 1978, conform informațiilor Institutului Național de Statistică din Franța (Insee).
Situația financiară a Franței este acum a treia cea mai precară din zona euro, fiind depășită în acest clasament doar de Grecia și Italia. Nivelul actual al datoriei publice depășește de peste două ori limita de referință de 60% stabilită pentru statele membre ale Uniunii Europene. Această tendință de creștere este observată în contrast cu alte economii europene, precum Spania, unde datoria a scăzut sub pragul de 100% din PIB în luna iulie, sau Portugalia, care a redus acest indicator sub 90% în 2025.
Creșterea datoriei este descrisă ca fiind un proces automat, rezultat direct din menținerea unui deficit bugetar ridicat. În Franța, deficitul a ajuns la 5,1% anul trecut, iar estimările oficiale indică un nivel de 5,4% pentru anul 2026, înainte de o scădere prognozată la 5% în 2027. Guvernul a transmis deja proiectul de măsuri bugetare pentru anul 2027 către Înaltul Consiliu al Finanțelor Publice (HCFP), organism independent care are rolul de a evalua viabilitatea acestor planuri din perspectivă macroeconomică.
Pentru a gestiona această presiune financiară, premierul Sebastian Lecornu a anunțat intenția guvernului de a implementa ajustări și reduceri bugetare în valoare de 54 de miliarde de euro pentru anul 2027. Totuși, din cauza contextului electoral, deciziile privind măsurile sensibile, precum reducerea facilităților fiscale pentru pensionari, vor fi lăsate la latitudinea Parlamentului. Eric Coquerel, președintele comisiei de finanțe de la partidul Franța Nesupusă (LFI), a criticat planul, susținând că aceste reduceri vor afecta segmentele vulnerabile ale populației.
În ciuda gravității cifrelor, Amelie de Montchalin, șefa HCFP, a subliniat în cadrul unui interviu pentru Le Parisien că există încă posibilitatea de a corecta traiectoria economică. Ea a declarat că o criză nu este un deznodământ cert sau inevitabil, susținând că Franța nu este condamnată dacă deciziile sunt luate rapid și responsabil. Această perspectivă vine într-un moment în care presiunea asupra bugetelor naționale este intensă, necesitând decizii politice care să echilibreze reducerea deficitului cu protecția socială.
Regulile fiscale ale Uniunii Europene impun ca deficitul bugetar anual, reprezentând diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, să nu depășească pragul de 3% din PIB. Depășirea acestui limitativ de către statele membre poate declanșa proceduri de ajustare bugetară pentru a asigura stabilitatea financiară a zonei euro și pentru a menține controlul asupra nivelurilor de îndatorare pe termen lung.