Deficitul bugetului general consolidat al României a coborât la 2,89% din PIB în primele opt luni ale anului 2026, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Această evoluție reprezintă o scădere semnificativă față de nivelul de 4,51% din PIB înregistrat în perioada similară a anului trecut. În termeni nominali, deficitul a ajuns la 59,42 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 31% față de perioada echivalentă din 2025, când deficitul era cu 26,94 miliarde de lei mai mare.
Veniturile totale ale statului au înregistrat o creștere de 11,4%, ajungând la 468,1 miliarde de lei, într-un ritm mult mai rapid decât evoluția cheltuielilor, care au urcat cu 4,2% până la 59,42 miliarde de lei. Motorul principal al acestor încasări a fost reprezentat de veniturile fiscale, care au totalizat 242,69 miliarde de lei, în creștere cu 14,3% față de anul trecut. Printre acestea, contribuția TVA a fost una dintre cele mai importante, înregistrând o creștere de 25,2%, ajungând la 103,35 miliarde de lei.
Pe partea de venituri, impozitul pe salarii și venit a avansat cu 8,1%, atingând 42,86 miliarde de lei, în timp ce impozitul pe profit a crescut cu 9,1%, la 29,55 miliarde de lei. Contribuțiile de asigurări sociale au însumat 147,53 miliarde de lei, o creștere de 7,1%, iar veniturile din impozite și taxe pe proprietate au depășit pragul de 11 miliarde de lei, cu o majorare de peste 30%. Un aport major a venit și din finanțarea europeană, care a ajuns la 43,38 miliarde de lei, în creștere cu 37,7%.
În ceea ce privește cheltuielile, s-a observat o scădere a costurilor cu personalul, care au redus cu 4,26 miliarde de lei față de perioada similară din 2025, ajungând la 109,04 miliarde de lei. Totuși, costul finanțării datoriei publice a continuat să crească, cheltuielile cu dobânzile ajungând la 42,05 miliarde de lei, o creștere de 26,7%. Această pondere a dobânzilor a atins aproximativ 2% din PIB, fiind considerată de Ministerul Finanțelor o presiune majoră asupra bugetului.
Investițiile au continuat să crească accelerat, ajungând la 97,05 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde de lei în plus față de anul trecut. Aproape 70% din aceste sume provin din proiecte finanțate prin fondurile europene pentru perioada 2021-2027. Plățile pentru proiectele din cadrul PNRR și fondurile europene au crescut cu 67,3%, respectiv 27 de miliarde de lei, compensând astfel scăderea investițiilor susținute exclusiv din surse naționale, conform datelor oficiale furnizate de autorități.
În contextul actual, Ministerul Finanțelor monitorizează îndeaproape indicatorii de consolidare fiscală pentru a menține stabilitatea economică. Deși deficitul a scăzut în primele opt luni, ținta bugetară stabilită pentru întregul exercițiu financiar 2026 rămâne de 6,2% din PIB. Această diferență între evoluția actuală și ținta anuală subliniază necesitatea unei gestionări prudente a cheltuielilor publice și a prioritizării investițiilor esențiale pe parcursul restului anului.