Deficitul bugetar al României a înregistrat o scădere semnificativă în primele opt luni ale anului 2026, ajungând la 2,89% din PIB. Această valoare reprezintă o diminuare de aproximativ 1,62 puncte procentuale față de perioada ianuarie-august din 2025, când deficitul era de 4,51% din PIB. În termeni nominali, diferența dintre încasări și plăți a scăzut cu aproape 27 de miliarde de lei comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, reflectând o gestionare mai strictă a resurselor publice.
Veniturile bugetului general consolidat au atins suma de 468,10 miliarde de lei, marcând o creștere de 11,4% față de anul precedent. Această evoluție a fost susținută în principal de veniturile fiscale, care au ajuns la 242,69 miliarde de lei, în creștere de 14,3%. Un motor important al încasărilor a fost TVA, de la care statul a colectat 103,35 miliarde de lei, o creștere de 25,2% față de perioada similară din 2025, contribuind astfel la consolidarea resurselor de care dispune bugetul de stat.
Pe partea de cheltuieli, bugetul general consolidat a totalizat 527,53 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2026, un avans de 4,2% față de 2025. Deși cheltuielile totale au crescut nominal, ponderea lor în PIB a scăzut de la 26,4% la 25,7%. O scădere a cheltuielilor de personal, care au însumat 109,04 miliarde de lei, a fost posibilă prin limitarea unor sporuri și aplicarea măsurilor de control salarial, reprezentând o diminuare de 4,26 miliarde de lei față de anul trecut.
Investițiile au înregistrat o creștere robustă, ajungând la 97,05 miliarde de lei, de la 71,95 miliarde de lei în perioada corespunzătoare anului 2025. Din această sumă, 69,2% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate prin fonduri externe nerambursabile din cadrul financiar 2021-2027. Această direcție de cheltuire a fost susținută de o creștere de 67,3% a plăților aferente proiectelor din PNRR și fonduri europene, ceea ce a compensat scăderea investițiilor finanțate din surse naționale.
Totuși, anumite categorii de cheltuieli au arătat tendințe de creștere, precum cele cu dobânzile, care au ajuns la 42,05 miliarde de lei, un salt de 26,7% față de 2025. În același timp, cheltuielile cu asistența socială au scăzut ușor, cu 0,3%, la nivelul de 166,87 miliarde de lei. Alexandru Nazare a subliniat că procesul de consolidare fiscală este vizibil și că este obligatorie menținerea unei abordări prudente, având în vedere presiunile asupra bugetului și spațiul fiscal limitat.
Monitorizarea execuției bugetare este un proces continuu prin care Ministerul Finanțelor urmărește echilibrul dintre veniturile colectate și cheltuielile de funcționare sau de capital. În contextul economic actual, indicatorii de deficit raportați la PIB sunt utilizați pentru a evalua capacitatea statului de a-și onora obligațiile financiare și de a menține stabilitatea macroeconomică, fiind esențiali pentru gestionarea plăților către creditori și pentru sustenabilitatea fondurilor europene.