România traversează o perioadă de instabilitate politică într-un context economic sensibil, în care, deși indicatorii macroeconomici precum deficitul bugetar și inflația au început să scadă, industria resimte presiuni severe. Conform analizei CC Tax Advisory, mediul de afaceri este afectat de costurile ridicate de finanțare, de consumul slab și de lipsa de predictibilitate, în timp ce industria pierde locuri de muncă. Situația este marcată de un calendar critic, care include votul de învestitură în Parlament și evaluarea de rating de la S&P.
Datele financiare arată o ameliorare a deficitului bugetar, care a scăzut de la 3,99% la 2,34% din PIB în primele șapte luni ale anului 2026. Inflația a coborât de la peste 10% în iunie la 6,2% în august, situându-se sub dobânda de politică monetară a BNR. În același timp, încasările din TVA au depășit cu 18,56 miliarde de lei nivelul înregistrat în 2025, însă stabilitatea macroeconomică nu a fost suficientă pentru a absorbi riscurile politice.
În ciuda îmbunătățirii deficitului, costul asigurării împotriva riscului de neplată pentru România este de 144 de puncte de bază, fiind dublu față de Oman și Indonezia. Randamentul obligațiunilor în lei pe doi ani este de 6,52%, cel mai ridicat din Uniune, iar la 10 septembrie, țara își acoperise doar 65% din necesarul de finanțare de 265 de miliarde de lei. În clasamentul IMD al competitivității, România a coborât 12 poziții, ocupând locul 69 din 70 la eficiența mediului de afaceri.
Sectorul industrial resimte o deteriorare vizibilă, cu o reducere a numărului de salariați activi de peste 185.000 de persoane între 2024 și jumătatea anului 2026. Industria prelucrătoare a pierdut peste 51.000 de salariați, dintre care aproximativ 18.000 provin din industria auto. Rata șomajului a ajuns la 6,8% la finalul primului semestru, un nivel peste cel din perioada pandemiei, în timp ce industria se îndreaptă spre al treilea an consecutiv de contracție.
Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, subliniază că instabilitatea fiscală reprezintă un cost direct pentru companii, afectând cash-flow-ul și deciziile de investiții. Ea a solicitat ca noile Guverne să instituiască consultări reale și să publice fișe de impact pentru IMM-uri înainte de adoptarea măsurilor. Clienții companiei au ales să amâne investițiile din cauza incertitudinii privind nivelul de impozitare, preferând să aștepte deși inflația le reduce capitalul.
Contextul economic actual este marcat de o volatilitate ridicată a costurilor de finanțare, exemplificată de faptul că România se împrumută cu dobânzi ridicate în ciuda scăderii inflației. În acest peisaj, costul asigurării împotriva riscului de neplată a țării a ajuns la 144 de puncte de bază, o cifră care depășește de două ori nivelurile raportate pentru economii precum Oman sau Indonezia, reflectând o percepție de risc ridicată pe piețele internaționale.
context_missing: false