Economia României se îndreaptă către o perioadă de contracție în anul 2026, cu o scădere a PIB de 1%, conform unei analize realizate de Capital Economics. Prognoza este mai pesimistă decât consensul general pentru Europa emergentă, subliniind dificultățile de redresare într-un context marcat de un deficit bugetar ridicat și de blocaje politice interne. Analistii Liam Peach, William Jackson și Nicolas Crittenden avertizează că perspectivele unei creșteri susținute rămân slabe în perioada următoare.
Evoluția economică va trece printr-o fază de creștere modestă de 0,7% în 2025, înainte de scăderea de 1% estimată pentru 2026. După această perioadă de recesiune, Capital Economics anticipează o revenire graduală a activității, cu o creștere de 1,5% în 2027 și de 2,3% în 2028. Această traiectorie reflectă impactul înăspririi fiscale, care ar putea menține economia într-un stadiu de aproape stagnare pe termen mediu, limitând dinamismul pieței.
Presiunea inflaționistă rămâne un factor critic, rata inflației fiind estimată la 8,3% în anul 2026, după ce majorările de TVA de anul trecut au menținut prețurile la niveluri ridicate. În ceea ce privește politica monetară, se estimează că rata BNR va rămâne la 6,5% la sfârșitul anului 2026, urmând ca prima modificare de dobândă să fie o reducere de 25 de puncte de bază în trimestrul al treilea din 2027. Această evoluție va influența direct costul creditelor pentru populație și companii.
Piața muncii va experimenta, de asemenea, o deteriorare, cu o creștere a ratei șomajului de la 6,1% în 2025 la 6,7% în 2026. Analistii estimează că șomajul va continua să crească până la 7,1% în 2027 și va rămâne la acest nivel în 2028. Această tendință este agravată de scăderea salariilor reale, care în trimestrul al doilea au înregistrat o scădere de 6,8% față de anul anterior, afectând puterea de cumpărare a consumatorilor.
Datoria publică este proiectată să crească constant, de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,8% în 2026, ajungând la 64,3% în 2028. Deficitul bugetar ar putea scădea la 6% din PIB în acest an, însă ritmul de consolidare fiscală ar putea încetini fără fondurile din Mecanismul de Redresare și Reziliență (RRF). În acest context, stabilitatea guvernamentară este pusă la încercare, având în vedere dificultățile președintelui Dan în numirea unui premier capabil să conducă un guvern stabil.
Pozițiile externe ale României sunt considerate printre cele mai vulnerabile din regiune, fiind expuse riscurilor legate de prețurile energiei. Această vulnerabilitate este accentuată de un deficit de cont curent care ar putea ajunge la 7,5% din PIB în 2026. Menținerea unui proces de consolidare fiscală riguros este văzută ca o necesitate pentru a evita o retrogradare a ratingului de credit sub nivelul de investiție și pentru a limita randamentele obligațiunilor guvernamentale.