Activitatea economică din zona euro a înregistrat o accelerare surprinzătoare în luna septembrie, depășind previziunile economiștilor în ciuda presiunilor cauzate de conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu. Indicele compozit PMI calculat de S&P Global a urcat la 53,1 puncte, de la nivelul de 52 de puncte raportat în luna august. Această evoluție reprezintă cel mai înalt nivel de expansiune din aprilie 2023, semnalând o rezistență neașteptată a economiei europene în fața costurilor ridicate ale energiei.
Performanța pozitivă este susținută de o creștere generalizată în mai multe sectoare, nu doar de unul singur. Activitatea din sectorul serviciilor a ajuns la 53 de puncte, marcând cel mai înalt nivel din aproape un an, în timp ce industria manufacturieră a continuat să se extindă. Un indicator critic este cel al comenzilor noi, care a înregistrat în zona euro cea mai puternică majorare din ultimii peste patru ani, beneficiind de o creștere a exporturilor și a schimburilor comerciale între statele membre.
Cele mai mari economii ale zonei euro au contribuit semnificativ la acest ritm de creștere. Germania a înregistrat pentru a treia lună consecutivă expansiune, atingând cel mai rapid ritm de dezvoltare din aproape un an. Franța a consemnat, la rândul ei, cel mai rapid ritm de creștere din ultimii doi ani, un rezultat susținut în special de revenirea cererii în sectorul serviciilor. Această dinamică sugerează că economia europeană ar putea înregistra o creștere efectivă în trimestrul al treilea.
Totuși, reziliența economică vine cu riscuri legate de inflație, pe fondul scumpirii energiei. Economistul Carsten Brzeski de la ING a observat că datele PMI sunt aproape prea bune pentru a fi reale, având în vedere șocurile energetice și perturbările lanțurilor de aprovizionare. Chris Williamson, economist-șef la S&P Global, a subliniat că presiunile inflaționiste au crescut din nou în septembrie din cauza energiei, ceea ce complică deciziile de politică monetară ale BCE.
În contrast cu dinamica europeană, economia României traversează o perioadă dificilă, după ce PIB-ul s-a contractat cu 0,4% în trimestrul al doilea față de aceeași perioadă a anului trecut. Deși industria prelucrătoare a oferit un semnal de îmbunătățire în august, cu un indice BCR PMI de 51,1 puncte, de la 50,1 în iulie, întreaga economie pare să bată pasul pe loc. Consumul și investițiile rămân puncte vulnerabile, în timp ce perspectiva de creștere este încă considerată fragilă.
Contextul geopolitic actual, marcat de atacuri rusești asupra Ucrainei și de contacte diplomatice între SUA și Iran, menține piețele într-o stare de incertitudine. Aceste tensiuni influențează direct prețurile energiei și stabilitatea lanțurilor de aprovizionare globale. Pentru România, miza principală rămâne transformarea rezilienței economiilor precum Germania sau Franța în comenzi reale și investiții pentru companiile naționale, pentru a evita accentuarea decalajului față de restul Europei.