Viitorul guvern va prelua o economie în care procesul de corecție a deficitului a început să producă deja primele rezultate, însă dependența de împrumuturi rămâne critică. Christian Năsulea, director executiv al Institutului European pentru Studii Economice, explică faptul că statul român se află într-o situație în care cheltuielile depășesc semnificativ veniturile. Această realitate presupune că, pentru fiecare 3 lei încasați, statul cheltuiește 4 lei, o disparitate care necesită o gestionare atentă a resurselor publice.
Christian Năsulea subliniază că deficitul bugetar, de aproximativ 10% din PIB, este o problemă de echilibru între venituri și cheltuieli. Dacă veniturile publice reprezintă circa 30% din PIB, cheltuielile sunt cu aproximativ o treime mai mari decât încasările. Specialistul avertizează că, dacă nu se respectă cerințele creditorilor și ale celor care cumpără datoria publică, aceștia ar putea refuza finanțarea României, ceea ce ar duce la un blocaj sever al fondurilor necesare.
O parte importantă a reformelor necesare vizează restructurarea companiilor de stat și reforma administrației publice locale. Christian Năsulea menționează că până acum, reformele privind legea salarizării în sectorul public sau reorganizarea administrației au fost blocate de configurația politică și de refuzul partidelor de a suporta costul ajustării. Schimbarea direcției de politică fiscală, cum ar fi cea propusă de PSD, ar putea încetina procesul de consolidare și ar putea afecta rezultatele obținute până în prezent.
Gestionarea bugetelor ministeriale rămâne o provocare, deoarece unele instituții propun cifre nerealiste care necesită rectificări ulterioare. Christian Năsulea explică faptul că rectificările se bazează adesea pe bani necheltuiți din investiții, deoarece guvernele nu au capacitatea administrativă de a pune în operă toate proiectele anunțate. Acest spațiu bugetar poate fi folosit pentru a acoperi cheltuieli urgente în sănătate, însă condiția este redistribuirea eficientă a resurselor existente.
Riscurile unui eșec în gestionarea datoriei publice sunt reale, impactând direct domenii precum sănătatea și educația. În cazul în care creditorii impun dobânzi prohibitive sau refuză finanțarea, statul ar putea întâlni blocaje în plata pensiilor sau a salariilor din sectorul public. Christian Năsulea avertizează că, deși măsurile de consolidare au dus la scăderea consumului și a investițiilor, alternativa este o criză de finanțare care ar putea genera drame sociale importante.
În contextul actual, deciziile de politică fiscală sunt esențiale pentru stabilitatea economică a țării. În timp ce unele instituții și companii de stat traversează perioade de restructurare, contextul macroeconomic rămâne unul de ajustare după o perioadă de datorie extinsă. Menținerea unui echilibru între reducerea deficitului și protejarea nivelului de trai este o provocare majoră pentru viitoarele administrații care vor să gestioneze resursele statului într-un mod sustenabil.