Fostul ministru al Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a avertizat că datoria publică a României ar putea ajunge la 70% din PIB până la finalul acestui an. În cadrul unei emisiuni, acesta a sublieniat că deficitul bugetar real va depăși ținta oficială de 6,2%, cauzând o deteriorare a indicatorilor macroeconomici. Teodorovici a acuzat Guvernul de subfinanțarea cheltuielilor obligatorii necesare statului român.
Conform declarațiilor sale, bugetul pentru anul 2026 a fost construit astfel încât cifrele să arate bine pe hârtie, deși banii alocați sunt insuficienți. Fostul ministru a menționat că programele de sănătate, achiziția de ambulanțe și plata lucrărilor de construcții vor rămâne subfinanțate până la finalul anului. Această situație este cauzată de faptul că sumele alocate nu acoperă cheltuielile reale pentru lucrări executate sau nefacturate.
Eugen Teodorovici a explicat faptul că deficitul de 6,2% este o cifră incompletă, deoarece nu include obligațiile de plată pentru magistrați, care însumează aproximativ 5 miliarde de lei. De asemenea, în calculul deficitului nu sunt incluse penalitățile lunare imense pentru neplată, precum cele de 3,5 miliarde de lei pentru Pfizer. Aceste obligații financiare și alte cheltuieli pentru salarii contribuie la creșterea reală a deficitului bugetar.
Un alt aspect critic este ritmul redus de semnare a convențiilor de finanțare pentru proiectele destinate administrațiilor locale. Din suma de 10 miliarde de lei destinată primăriilor pentru proiecte PNRR, doar 487 de milioane de lei au fost utilizate prin 23 de convenții semnate. Această neutilizare a fondurilor blochează veniturile prognozate și forțează statul să contracteze un volum mult mai mare de împrumuturi pe piețele financiare.
Necesarul brut de finanțare pentru anul curent este estimat la aproape 280 de miliarde de lei, în timp ce plățile pentru dobânzi au depășit deja 40 de miliarde de lei în primele șapte luni. România se află în procedură de deficit excesiv încă din anul 2020, cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB în 2024 și 7,9% în 2025. Presiunea pe cheltuieli rămâne ridicată, în ciuda țintei de 6,2% stabilită pentru anul 2026.
Situația financiară a țării este marcată de o creștere abruptă a nivelului de îndatorare în ultimii ani. În timp ce România și-a planificat să ia 278 de miliarde de lei din piață, doar 40% din această sumă a fost deja contractată. Agențiile de rating mențin perspectiva negativă pentru calificativul suveran al României, reflectând riscurile asociate gestionării bugetului de stat și al volumului de datorie publică.