Agenția S&P va evalua ratingul României pe 2 octombrie, într-un moment în care țara se află pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, având o perspectivă negativă. O eventuală scădere sub acest prag ar însemna trecerea în categoria speculativă, cunoscută sub denumirea de „junk”. Această decizie este extrem de importantă, deoarece costurile statului cu dobânzile au crescut deja cu 26,5% într-un singur an, afectând bugetul public.
Deși ratingul de țară nu modifică automat rata unui credit pentru un cetățean, o creștere a riscului asociat României poate majora costul finanțării statului. Această presiune se poate transmite, în timp, către costul banilor din întreaga economie. Claudiu Trandafir, fondator OferteBancare.ro, explică faptul că ambele elemente pornesc de la același lucru: prețul riscului. Cu cât o țară este percepută ca fiind mai riscantă, cu atât finanțarea ei devine mai scumpă, influențând direcția costurilor în perioada următoare.
În prezent, România se situează la limita inferioară a categoriei investment grade la toate cele trei mari agenții internaționale de rating. S&P și Fitch evaluează țara la BBB-, în timp ce Moody's aplică nota Baa3, toate având perspectivă negativă. Menținerea în categoria recomandată investițiilor este crucială pentru percepția investitorilor asupra riscului suveran. S&P a avertizat că ratingul ar putea fi redus dacă consolidarea fiscală nu respectă estimările agenției sau dacă creșterea economică este prea slabă.
Agenția monitorizează parametri precum evoluția inflației, deficitul extern, capacitatea de absorbție a fondurilor europene și rezistența economiei la șocuri externe. Gabriel Aldea, Deputy CEO Investimental, subliniază că pierderea statutului de investment grade ar semnala o creștere a percepției de risc. Acest lucru influențează apetitul investitorilor străini și costul de finanțare al statului și al companiilor. Pentru investitorul individual, un astfel de scenariu impune un portofoliu echilibrat și diversificat.
Datele Ministerului Finanțelor arată că, deși deficitul bugetar a scăzut la 48,08 miliarde de lei (2,34% din PIB) în primele șapte luni din 2026, costul datoriei rămâne ridicat. România a plătit 40,12 miliarde de lei doar pe dobânzi în aceeași perioadă, o creștere de 26,5% față de anul trecut. Această sumă reprezintă peste 83% din deficitul bugetar înregistrat. Claudiu Trandafir menționează că statul și populația funcționează în aceeași economie, iar riscul crescut afectează băncile și costul finanțării.
Evaluarea S&P vine într-un context în care inflația anuală a scăzut la 6,17% în august, de la 8,16% în iulie, însă presiunile asupra prețurilor persistă. Pentru cei care doresc să acceseze un credit, indicatori precum deciziile BNR, evoluția IRCC și ROBOR, precum și randamentele la care se împrumută statul, sunt esențiali. Ratingul suveran rămâne un factor determinant pentru stabilitatea costurilor de creditare pe termen lung.