FMI estimează că ritmul de creștere al economiei globale va fi de aproximativ 3% în anul 2026, conform noilor prognoze. Această evoluție este mai lentă comparativ cu media de 3,5% înregistrată în anii 2024 și 2025. Deși economia mondială a demonstrat o reziliență neașteptată în fața șocurilor energetice, instituția avertizează că riscurile rămân semnificative, mai ales în contextul instabilității din Orientul Mijlociu.
Julie Kozack, purtătoarea de cuvânt a FMI, subliniază că, deși statele au reușit să amortizeze impactul crizei prin utilizarea rezervelor și găsirea unor surse alternative, aceste mecanisme au limite. O presiune majoră vine din necesitatea de a refac rezervelor de petrol și gaze, în timp ce cererea de energie urmează să crească odată cu sosirea iernii în emisfera nordică. În plus, investițiile masive în inteligența artificială stimulează cererea de energie, amplificând presiunea asupra piețelor.
Economia globală este influențată de două forțe simultane care generează un scenariu complex. Pe o parte, războiul generează un șoc negativ de ofertă, care împinge prețurile la energie, alimente și materii prime în sus. Pe de altă parte, dezvoltarea tehnologică și investițiile în inteligență artificială creează un șoc pozitiv de cerere, susținând economiile aflate în centrul lanțului tehnologic, dar creând și noi presiuni asupra resurselor.
Inflația reprezintă un alt punct critic, procesul de dezinflație globală fiind în prezent într-o perioadă de stagnare. FMI estimează că inflația globală ar putea ajunge la 4,7% în 2026, în condițiile în care așteptările inflaționiste au început să crească. O eventuală nouă creștere a prețurilor la petrol și gaze ar putea complica semnificativ deciziile băncilor centrale privind politicile de dobândă, afectând stabilitatea economică.
Pe lângă riscurile legate de energie, nivelul datoriei publice mondiale este într-un punct critic, fiind aproape de 100% din PIB. Aceasta este cea mai ridicată valoare înregistrată de după Al Doilea Război Mondial și se anticipează că va continua să crească. Situația este extrem de dificilă atât pentru economiile avansate cu datorii mari, cât și pentru țările în curs de dezvoltare care se confruntă cu probleme de lichiditate.
Contextul geopolitic rămâne unul tensionat, în contextul în care Rusia își recunoaște schimbarea strategiei în Ucraina, iar Polonia se află într-o stare de alertă sporită. În timp ce lideri precum președintele iranian Masoud Pezeshkian exprimă dorința de a încheia conflictul, instabilitatea din Orientul Mijlociu continuă să modeleze riscurile asupra lanțurilor de aprovizionare și asupra prețurilor la resursele de bază la nivel global.