Decizia agenției de rating S&P, programată pentru data de 2 octombrie, reprezintă un moment critic pentru stabilitatea economică a României. Dacă țara ar fi retrogradată în categoria „junk”, impactul asupra piețelor financiare ar putea fi imediat și semnificativ. Scenariul ar implica o reacție în lanț care să afecteze atât costul de finanțare al statului, cât și stabilitatea cursului de schimb, forțând probabil și o intervenție din partea BNR.
În ceea ce privește costul împrumuturilor statului, economistul Valentin Tătaru estimează că titlurile de stat ar putea suferi o „cvasi-înghețare” în jurul valorii de 8%. Această cifră reprezintă un salt semnificativ față de nivelurile actuale, venind într-un moment în care România utilizează împrumuturi masive pentru a acoperi deficitul bugetar. Creșterea dobânzii ar aduce o povară suplimentară unei datorii care se află deja pe un trend ascendent.
Pe lângă costul finanțării, un alt front afectat ar fi cursul de schimb valutar. Valentin Tătaru a descris o depreciere a monedei naționale ca fiind aproape inevitabilă în cazul unei astfel de retrogradări. Estimările sale indică o ajustare a cursului de schimb de aproximativ trei până la patru procente, subliniind că lupta cu o astfel de evoluție ar fi lipsită de sens într-un astfel de scenariu economic.
Analizând riscurile de stabilitate, economistul a menționat că reacția piețelor depinde și de modul în care va interveni BNR. Referindu-se la experiența anterioară din perioada 2008-2009, acesta a notat că anunțarea rapidă a unui acord cu FMI a ajutat la calmarea piețelor. În prezent, incertitudinea rămâne ridicată, deoarece nu se știe exact cum vor gestiona autoritățile monetare o eventuală schimbare a statutului de rating al țării.
Contextul stabilității economice este unul complex, în care deciziile marilor bănci și ale marilor instituții financiare globale joacă un rol crucial. De exemplu, Bank of America a emis avertismente privind posibila majorare a dobânzii de către Fed peste pragul de 5%, într-un model similar cu cel observat în anul 2022. Aceste dinamici globale pot influența direct capacitatea de finanțare a economiei românești și stabilitatea cursului de schimb local.
O eventuală retrogradare a ratingului ar pune presiune pe bugetul de stat, care trebuie să gestioneze costuri de finanțare mult mai mari. În acest scenariu, atât costul datoriei, cât și valoarea monedei naționale ar putea suferi ajustări bruște, afectând stabilitatea macroeconomică a României într-un moment de expansiune a datoriei publice.