Datele publicate de Eurostat pe 17 septembrie 2026 indică o scădere semnificativă a inflației în România, de la 8,2% în iulie la 6,3% în august. Această evoluție reprezintă cea mai amplă scădere lunară înregistrată de un stat membru, în contextul în care inflația a crescut la nivelul întregii Uniuni Europene. Totuși, cifra de 6,3% menține România pe prima poziție în clasamentul inflației din cele 27 de state membre, fiind aproape dublă față de media europeană de 3,2%.
În ciuda ritmului de scădere, România rămâne liderul absolut al inflației în UE, fiind urmată de Lituania, cu 5,6%, și Cipru, cu 5,2%. La polul opus se află state precum Suedia, cu 0,3%, Estonia, cu 1,3%, și Cehia, cu 1,5%. Titlul de campioană la reducerea inflației se referă strict la variația de la o lună la alta, nu la nivelul absolut al prețurilor, unde România conduce detașat clasamentul european, fără a schimba poziția de pe prima treaptă.
Trendul descendent al inflației anuale armonizate în România a fost de 3,4 puncte procentuale în trei luni, coborând de la 9,7% în mai la 6,3% în august. În aceeași perioadă, la nivelul UE, inflația a urcat de la 3% în iulie la 3,2% în august, iar în zona euro a ajuns la același nivel de 3,2%. Din cele 27 de state membre, doar șase au înregistrat o scădere a inflației în luna august, România fiind printre acestea, în timp ce în 20 de țări prețurile au crescut.
Scăderea accentuată este explicată de un mecanism statistic numit efect de bază, legat de măsurile fiscale din vara anului 2025. Atunci, primul pachet de măsuri al Guvernului a majorat TVA și accizele, generând un salt al prețurilor care a rămas în baza de comparație timp de 12 luni. Din august 2026, acea scumpire nu mai reprezintă un șoc nou, ceea ce face ca rata anuală să scadă statistic, deși prețurile rămân la un nivel ridicat, fără a fi mai ieftine pentru consumatori.
Banca Națională a României a manifestat prudență, revizuind în sus prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, de la 3,9% la 5,5%, iar ulterior la 6,1% în august. Estimările pentru finalul anului 2027 au fost, de asemenea, majorate de la 2,9% la 3,4%. Banca centrală nu anticipează o continuare lină a scăderii, ci o inflație care va rămâne semnificativ peste ținta de 2,5% stabilită de BNR, în condițiile în care sectorul serviciilor rămâne principala sursă de presiune, cu o creștere de peste 11%.
Presiunea asupra prețurilor în România este alimentată în principal de sectorul serviciilor, conform datelor Institutului Național de Statistică. La nivelul zonei euro, inflația din august a fost influențată major de servicii (1,43 puncte procentuale) și energie (1,29 puncte procentuale). Această dinamică reflectă dificultatea de a menține stabilitatea prețurilor într-un context în care componenta serviciilor și a bunurilor industriale continuă să exercite presiune asupra costului vieții.