În primele opt luni ale anului 2026, numărul de profesioniști, incluzând firmele și persoanele fizice autorizate, care au intrat în insolvență a ajuns la 4.782. Această cifră reprezintă o creștere de 4,85% față de perioada similară a anului trecut, când s-au înregistrat 4.561 de cazuri, conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului. Doar în luna august s-au raportat 357 de cazuri noi de insolvență pe plan național.
Analiza realizată de experții de la Sierra Quadrant indică faptul că majoritatea acestor companii nu utilizează insolvența ca pe un instrument de restructurare, ci ca pe o modalitate de închidere a afacerii. Această tendință este alimentată de faptul că antreprenorii recunosc prea târziu dificultățile financiare. În primul semestru al anului 2026, s-au deschis 3.855 de proceduri noi, un nivel cu 12,36% mai mare decât în anul precedent, marcând cel mai ridicat nivel pentru un prim semestru din ultimii 8 ani.
Lipsa instrumentelor de prevenție, precum mandatul ad-hoc sau concordatul preventiv, este critică în mediul de afaceri. Deși în primul semestru s-au deschis 98 de proceduri de concordat preventiv, raportul față de insolvențele directe este dezechilibrat: pentru fiecare firmă care apelează la această metodă, există aproape 40 de companii care intră direct în insolvență. Practic, doar aproximativ 2,5% dintre entitățile cu probleme financiare încearcă o soluție de salvare înainte de colaps.
Sectorul construcțiilor prezintă cel mai ridicat risc, înregistrând 1.044 de insolvențe, cu o creștere de peste 10%. De asemenea, agricultura traversează cea mai rapidă deteriorare, cu o creștere a insolvențelor de peste 52%, de la 179 la 273 de cazuri. Comerțul rămâne sectorul cu cel mai mare volum de insolvențe, cu 1.082 de cazuri, fiind afectat de scăderea consumului și de inflația care a depășit pragul de 10% în luna iunie.
Comportamentul antreprenorilor influențează direct aceste cifre, în special în cazul IMM-urilor care nu apelează la consultanță sau proceduri de restructurare. Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant, explică faptul că mulți evită procedurile preventive de teamă pentru reputație sau control. Această amânare duce la creșterea datoriilor și la pierderea încrederii băncii și a furnizorilor, făcând imposibilă salvarea afacerii atunci când se ajunge la tribunal.
Situația economică este marcată de o presiune fiscală semnificativă și de o scădere a consumului. În primul semestru al anului 2026, PIB-ul României a scăzut cu 0,8%, în timp ce consumul a contractat cu 5,7%, cea mai mare scădere din ultimii 16 ani. Aceste date reflectă un context de consolidare fiscală agresivă și o lipsă generalizată de lichiditate în rândul companiilor românești.