Investițiile reprezintă unul dintre puținele motoare economice care au reușit să funcționeze și chiar să accelereze în contextul actual de încetinire economică, a declarat Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României. România traversează o perioadă de investiții masive, fiind descrisă ca un șantier, în ciuda unei crize politice prelungite. Această activitate este esențială pentru modernizarea infrastructurii de autostrăzi, căi ferate, capacități energetice și digitală.
În anul 2025, formarea brută de capital fix a reprezentat 25,6% din PIB, un nivel cu peste patru puncte procentuale peste media Uniunii Europene. Prin această rată de investire, România s-a impus pe locul al treilea în cadrul UE, fiind depășită doar de Cehia și Croația. Acumulările de capital fix au înregistrat o creștere de 3,4% în 2025, contribuind cu aproape un punct procentual la dinamica PIB real, oferind un sprijin important economiei.
Indicatorul formării brute de capital fix nu se limitează la investițiile statului sau la construcția de autostrăzi, ci cuprinde activele întregii economii utilizate pe termen lung. Acesta include clădiri, infrastructură, utilaje, echipamente, mijloace de transport și software. Obiectivul acestor acumulări este de a construi astăzi pentru a permite o producție sporită în viitor. O economie în proces de convergență nu se poate baza doar pe consum, deoarece acesta fără producție duce către îndatorare.
Cristian Popa subliniază că o rată ridicată de investire generează dezvoltare doar dacă banii sunt direcționați către proiecte eficiente, cu un multiplicator mare. Investițiile publice de calitate pot atrage ulterior capital privat, proces cunoscut sub numele de crowding-in, reducând costurile firmelor și conectând regiunile. Totuși, el avertizează că nu orice cheltuială de capital produce prosperitate, insistând pe necesitatea unor criterii stricte de performanță pentru ca fiecare leu investit să aducă dezvoltare.
În anul 2025, investițiile publice au fost impulsionate de o absorbție mai puternică a fondurilor europene, care a compensat restrângerea finanțării din surse naționale. Această evoluție demonstrează importanța apartenenței României la Uniunea Europeană, fondurile fiind văzute ca niște „undițe” pentru dezvoltare. În același timp, competiția pentru capital este intensă în domenii precum energia, apărarea sau inteligența artificială, unde capitalul caută atât randament, cât și încredere.
Contextul economic actual evidențiază importanța sectorului construcțiilor, care a înregistrat o creștere de 11,2% pe primele șapte luni ale anului. Această evoluție susține dinamica investițiilor menționate, reflectând nevoia de dezvoltare a infrastructurii și a activelor fixe. Într-un regim de consolidare fiscală, menținerea acestor ritmuri de investiție este crucială pentru a asigura tranziția de la un model bazat pe consum la unul bazat pe producție și productivitate.