Nevoia netă de finanțare a statului român a ajuns la aproximativ 60 de miliarde de euro într-un singur an, conform unei analize prezentate de Eugen Rădulescu. Această sumă reprezintă necesarul de capital pentru acoperirea cheltuielilor, fără a include fondurile necesare pentru refinanțarea datoriilor anterioare. Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, a utilizat această cifră pentru a ilustra complexitatea și amploarea presiunii financiare exercitate asupra bugetului public național.
Pentru a face această sumă de 60 de miliarde de euro mai ușor de înțeles, Eugen Rădulescu a realizat un calcul bazat pe demografia forței de muncă. În România există 5,1 milioane de salariați, care au un salariu mediu net lunar de 1.100 de euro. Consilierul BNR explică faptul că, pentru a acoperi întreaga nevoie de finanțare a statului, toți acești 5,1 milioane de salariați ar trebui să muncească degeaba întregul an. Doar în acest scenariu ipotetic datoria statului nu ar mai crește, exceptând dobânzile aferente.
Situația financiară este influențată direct de evoluția deficitului bugetar, care în anul 2024 a atins un nivel de 9,3% din PIB. Eugen Rădulescu subliniază că statul român a cheltuit 4.000 de lei pentru fiecare 3.000 de lei încasați la buget într-un an fără nicio criză. Datele Eurostat confirmă acest deficit de 9,3% din PIB, care este cel mai ridicat nivel în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, depășind Polonia, cu 6,6% din PIB, și Franța, cu 5,8% din PIB.
Tendințele privind datoria guvernamentală și deficitul public indică o presiune continuă asupra finanțelor publice. Deși deficitul public a coborât la 7,9% din PIB în 2025, de la nivelul de 9,3% din 2024, datoria guvernamentală a continuat să crească. Aceasta a ajuns la 59,7% din PIB în 2025, comparativ cu 54,8% din PIB înregistrat în anul 2024. Comisia Europeană a asociat deteriorarea deficitului din 2024 cu creșterea cheltuielilor curente ale administrației publice cu 18,7%.
Analiza cifrelor arată că problema centrală pentru stabilitatea economică rămâne diferența persistentă dintre veniturile colectate și cheltuielile statului. Compararea necesarului de finanțare cu veniturile salariale oferă o perspectivă asupra impactului real asupra economiei. Dincolo de valoarea absolută de miliarde de euro, costul finanțării acestui deficit și gestionarea datoriilor rămân puncte critice pentru bugetul de stat și pentru contribuabilii din România.
Evoluția indicatorilor macroeconomici precum deficitul și datoria publică este monitorizată constant de instituțiile europene. În contextul european, România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit public dintre statele membre ale Uniunii Europene. Această evoluție a cheltuielilor publice este strâns legată de capacitatea de colectare a veniturilor și de gestionarea sustenabilă a datoriilor guvernamentale în raport cu produsul intern brut.