Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, a subliniat necesitatea unei schimbări fundamentale în structura economiei românești, trecând de la un model bazat pe consum și deficite publice la unul susținut de investiții. În cadrul unui summit european organizat de banca centrală, acesta a avertizat că ritmul de creștere a PIB-ului va rămâne sub pragul de 1% atât în anul 2024, cât și în 2025.
Situația fiscală este marcată de un deficit bugetar care se îndreaptă spre aproximativ 6% din PIB pe întregul an. Totodată, procesul de dezinflație a înregistrat o scădere semnificativă a prețurilor, inflația coborând de la peste 10% în perioada verii la un nivel de circa 6%. Cosmin Marinescu a menționat că o conduită fiscală prudentă este esențială pentru ca politicile monetare să poată proteja stabilitatea prețurilor.
Viceguvernatorul a explicat că companiile care se bazează pe datorii pe termen scurt sau pe credit comercial afectează eficacitatea politicii monetare. În timp ce firmele cu capital propriu solid pot absorbi șocurile și pot răspunde la modificările ratelor dobânzii, cele care trăiesc din datorii fac ca deciziile BNR să fie transmise neuniform în economie. Acest fenomen creează o asimetrie între companii în diferite cicluri economice.
Un aspect critic abordat în discurs este modul în care firmele gestionează pierderile financiare, având posibilitatea de a le recunoaște sau de a le pune în circulație. În timp ce recunoașterea pierderii este costisitoare și vizibilă în bilanț, circulația acestora prin furnizori neplătiți este mai puțin vizibilă, dar poate deveni persistentă. Cosmin Marinescu a susținut că restructurarea timpurie este vitală pentru a preveni distrugerea valorii economice.
Pentru a asigura o gestionare corectă a dificultăților financiare, au fost enumerate câteva soluții necesare: proceduri de insolvență eficiente, reguli transparente pentru garanții, creditare garantată și diversificarea surselor de finanțare. Viceguvernatorul a subliniat că scopul nu este de a preveni orice eșec, ci de a evita întârzierea proceselor care duce la pierderea resurselor valoroase. Reziliența trebuie construită prin politici prudente în perioadele de stabilitate.
Prosperitatea sustenabilă a unei economii este strâns legată de calitatea instituțiilor și de capacitatea societății de a implementa reforme. În contextul actual, unde incertitudinea geopolitică și stresul climatic sunt constante, competitivitatea depinde direct de încrederea în reguli. Această stabilită instituțională este considerată un pilon fundamental pentru trecerea către noul model de creștere economică propus de banca centrală.