Un studiu recent realizat de Cult Market Research pentru BCR, în cadrul Naționalei de Edu Fin, evidențiază un paradox semnificativ între generațiile de români în ceea ce privește alfabetizarea financiară. Rezultatele arată că persoanele cu cea mai mare încredere în propriile capacități nu sunt neapărat cele care obțin cele mai bune scoruri la evaluările de competență. Această discrepanță între percepție și realitate afectează diferite segmente ale populației în moduri distincte, generând riscuri de decizii financiare eronate.
În segmentul de vârstă cuprins între 18 și 34 de ani, nivelul de încredere este cel mai ridicat, însă performanța reală este scăzută. Aproximativ 56% dintre tineri consideră că dețin cunoștințe financiare bune sau foarte bune, însă doar unul din zece participanți reușește să răspundă corect la cel puțin 10 din cele 12 întrebări ale testului. Această categorie obține un scor mediu de 7,2 răspunsuri corecte, fiind caracterizată printr-un optimism ridicat privind viitorul financiar personal.
La polul opus, grupa de vârstă 50-64 de ani manifestă o prudență accentuată în autoevaluare, deși deține cele mai solide competențe. Doar 24% dintre acești români își apreciază cunoștințele financiare ca fiind bune sau foarte bune, însă ei obțin un scor mediu de 8,4 din 12. Mai mult, 35% dintre persoanele din această categorie ating pragul de 10 răspunsuri corecte, un rezultat de trei ori și jumătate mai mare decât cel înregistrat în rândul tinerilor.
Segmentul de vârstă 35-49 de ani se situează într-o poziție intermediară, cu un scor mediu de 7,3 răspunsuri corecte din 12. Această categorie de români este cea mai puțin confortabilă cu utilizarea serviciilor bancare digitale, doar 68% folosind cu ușurință aplicațiile mobile, față de 89% în cazul tinerilor. Totodată, doar 31% dintre acești adulți cred că vor avea suficienți bani pentru un trai confortabil la pensie, reflectând o preocupare pentru stabilitatea viitoare.
Analiza conceptelor economice complexe relevă dificultăți generalizate în rândul populației, indiferent de vârstă. Doar 47% dintre respondenți înțeleg cum inflația reduce puterea de cumpărare, iar doar 48% cunosc funcționarea dobânzii compuse. Cel mai scăzut nivel de înțelegere se înregistrează la legătura dintre dobânzi și obligațiuni, unde doar 15% dintre participanți știu că prețul obligațiunilor scade atunci când dobânzile cresc. Această lipsă de claritate poate complica gestionarea economiilor pe termen lung.
Contextul economic general indică o perioadă de presiune pe dobânzi, în condițiile în care ROBOR la 3 luni a urcat la 5,93%. Această evoluție a costului banilor subliniază importanța unei educații financiare solide pentru gestionarea creditelor și a investițiilor. În acest cadru, capacitatea de a înțelege mecanismele de dobândă și inflație devine esențială pentru protejarea patrimoniului personal și pentru planificarea financiară eficientă a populației române.