Sari la conținut
Inflație anuală (IPC) 5,40 % Creștere: 0,20pp
Curs BNR EUR/RON 5,0742 lei Creștere: 0,08%
Rata de politică monetară 6,50 % Neschimbat: 0,00pp
ROBOR 3M 5,80 % Scădere: 0,05pp
Radar Economic Radar Economic
Economie 3 min citire

Perspectiva economiei române: când se estimează o revenire a puterii de cumpărare a cetățenilor

Economistul-șef al BCR, Ciprian Dascălu, estimează că îmbunătățirea nivelului de trai ar putea apărea abia în 2027.

Perspectiva economiei române: când se estimează o revenire a puterii de cumpărare a cetățenilor
Foto: Adevărul

Economia României a înregistrat o scădere de 0,7% în prima parte a anului, într-un context de volatilitate economică. Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR, a oferit detalii despre momentul în care cetățenii ar putea resimți o creștere a puterii de cumpărare. Conform estimărilor sale, un scenariu favorabil ar implica o revenire a nivelului de trai abia începând cu anul 2027, depinzând de stabilitatea factorilor externi.

Din punct de vedere al absorbției fondurilor europene, resursele sunt încă disponibile, însă gradul actual de absorbție este de doar 31%. Deși pentru perioada care cuprinde anii 2027-2029 resursele sunt deja aprobate, procesul de tranziție către investiții din programul de coeziune rămâne un punct critic. Absorbția PNRR-ului este prioritară în acest moment, însă dinamica anuală trimestrială ar putea deveni pozitivă începând cu trimestrul al patrulea.

Ciprian Dascălu a subliniat că lipsa reformelor structurale și a investițiilor în Cercetarea și Dezvoltarea (R&D) reprezintă obstacole majore pentru competitivitatea României. În timp ce țări precum Polonia au beneficiat de o creștere economică accentuată datorită educației, România se confruntă cu o forță de muncă sub nivelul de calificare necesar. Potențialul real de creștere economică este estimat la un interval cuprins între 2,2% și 2,3%.

Investițiile străine sunt descurajate de lipsa de predictibilitate fiscală și de costurile ridicate ale energiei pentru consumatorii non-casnici. Impozitarea, precum cea aplicată pe cifra de afaceri, afectează companiile mari care dețin capacitatea de a investi. În acest context, România se confruntă cu vulnerabilități precum deficitul de cont curent, care se situează la niveluri de -7% sau -8%, un indicator mult mai ridicat decât cel al unor vecini precum Polonia sau Cehia.

În ceea ce privește inflația, se anticipează o dezinflație semnificativă, cu o estimare de 4,3% pentru finalul anului viitor. Deși există semne de îmbunătățire în industria manufacturieră, precum indicatorul PMI, economia rămâne expusă la șocuri externe. Dependența de consum a fost un factor de dezechilibru în perioada 2015-2020, când creșterea salariilor a fost împinsă masiv, afectând productivitatea și creând presiuni inflaționiste.

Situația economică a României este marcată de o vulnerabilitate ridicată în fața șocurilor externe, precum conflictele din Ucraina sau Orientul Mijlociu. Deficitele bugetare constante, care au depășit constant pragul de 6% din PIB, contribuie la fragilitatea financiară a statului. Această instabilitate este amplificată de necesitatea unei ajustări fiscale într-un context de creștere a costurilor de finanțare și de necesitatea de a compensa cheltuielile publice prin noi taxe.

context_missing: false

Cifre cheie

Date ilustrative, pentru previzualizare — nu date live.

Inflație anuală (IPC) 5,40 % Creștere: 0,20pp
Curs BNR EUR/RON 5,0742 lei Creștere: 0,08%
Rata de politică monetară 6,50 % Neschimbat: 0,00pp
ROBOR 3M 5,80 % Scădere: 0,05pp

Indicatori macroeconomici

Indicator Valoare Variație lunară
Inflație anuală (IPC) 5,40% +0,20pp
Curs de schimb EUR/RON 5,0742 lei +0,08%
Rata dobânzii de politică monetară 6,50% 0,00pp
ROBOR 3M 5,80% -0,05pp
Rata șomajului (BIM) 5,20% -0,10pp
Sold buget general consolidat -2,10% PIB +0,15pp

Date ilustrative, pentru previzualizare — nu o citire live INS/BNR.

Surse

Sursa: Adevărul

Tot în Economie