Perspectivele economiei românești pentru anul curent sunt rezervate sau pot intra chiar în teritoriu negativ, conform avertismentului transmis de Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR. Această evoluție riscantă ar putea conduce la fenomenul de stagflație, într-un context marcat de incertitudini internaționale și de situația politică și guvernamentală din interiorul țării. Viceguvernatorul subliniază că costul deciziilor economice este în creștere, impunând prudență și responsabilitate în conducerile politicilor economice actuale.
Analiza vine după ce România a înregistrat rate de creștere economică modeste în ultimii doi ani. Conform datelor prezentate, creșterea a fost de 0,9% în 2024 și de 0,7% în 2025, evoluții care semnalează o tranziție către un nou model. Scăderea consumului și un output-gap puternic negativ pe parcursul acestui an indică faptul că modelul actual, bazat pe deficite și consum, nu mai este sustenabil pentru dezvoltarea economică de pe termen lung.
În ceea ce privește inflația, Cosmin Marinescu notează că aceasta a intrat pe o traiectorie descendentă, de la 10,4% în iunie la 6,2% în august. Totuși, prognozele indică faptul că inflația poate depăși semnificativ pragul de 6% la sfârșitul anului, cu o revenire în intervalul țintei abia în ultimul trimestru din 2027. Pe partea bugetară, deși deficitul este în scădere, procesul de consolidare trebuie continuat în mod susținut și credibil.
Finanțele publice sunt supuse unor presiuni serioase, datoria publică depășind pragul de 60% din PIB. De asemenea, costurile cu dobânzile au crescut semnificativ, fiind estimate la peste 3% din PIB pentru bugetul acestui an. În ceea ce privește balanța comercială, restrângerea deficitului nu este rezultatul unei creșteri a exporturilor, ci o corecție a cererii interne cauzată de scăderea consumului, nereprezentând un câștig real de competitivitate.
Pentru a asigura o creștere sustenabilă, viceguvernatorul propune trei condiții esențiale: sustenabilitatea finanțelor publice, îmbunătățirea infrastructurii financiare și trecerea la o competitivitate bazată pe calitate. România trebuie să investească în tehnologie, capital uman și productivitatea muncii, în loc să se mai bazeze pe forța de muncă ieftină și costuri reduse. Această schimbare este necesară deoarece avantajul de cost se erodează pe măsură ce veniturile se apropie de media europeană.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România se încadrează într-un context de ajustări structurale necesare pentru stabilitatea pe termen lung. În timp ce indicatorii de consum și de deficit bugetar sunt monitorizați atent, deciziile privind direcția investițiilor vor determina dacă țara poate evita stagnarea. Consolidarea fiscală și gestionarea responsabilă a fondurilor europene rămân piloni critici pentru a asigura predictibilitatea necesară mediului de afaceri și companiilor private.