Prognozele emise de BERD indică o perioadă de volatilitate pentru economia României în următorii ani. După ce economia va înregistra o creștere de 0,7% în anul 2025, instituția financiară internațională anticipează o scădere a PIB-ului cu 0,2% în anul 2026. Ulterior, se estimează o revenire la o traiectorie pozitivă în anul 2027, când economia ar putea înregistra un avans de 1,8%, conform datelor furnizate de Agerpres.
Analiza detaliată a evoluției economice arată că în primul semestru al anului 2026 PIB-ul s-ar putea contracta cu 0,8% în ritm anual. Această scădere este alimentată de o prăbușire a producției industriale, care a înregistrat un recul de 4,6%, precum și de o scădere a activității în sectorul serviciilor și a vânzărilor cu amănuntul. Singurul segment care oferă un contrapunte este sectorul construcțiilor, care rămâne în creștere datorită proiectelor de infrastructură susținute prin finanțări europene.
Situația inflației reprezintă un alt punct critic menționat în raportul BERD. Deși rata inflației a scăzut de la 9,7% în luna mai 2026 la 6,3% în luna august 2026, aceasta rămâne la cel mai înalt nivel din cadrul Uniunii Europene. Presiunile inflaționiste pot fi alimentate în continuare de deprecierea monedei naționale față de euro și de prețurile ridicate la energia utilizată în economie, ceea ce complică gestionarea stabilității prețurilor.
În ceea ce privește indicatorii fiscali, deficitul bugetar prezintă semne de îmbunătățire. După ce acesta a ajuns la 7,9% din PIB în anul 2025, în perioada ianuarie – iulie 2026 deficitul a fost cu 37% mai mic în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent. Pe baza acestor date, BERD consideră că ținta de deficit de 6,2% din PIB stabilită pentru întregul an 2026 pare să fie realizabilă pentru autoritățile române.
Redresarea economică depinde de o serie de factori care trebuie să se materializeze în semestrul al doilea al anului 2026. Instituția estimează că o creștere a cererii din partea gospodăriilor, finalizarea investițiilor finanțate de UE și o revenire moderată a exporturilor ar putea relansa PIB-ul. Totuși, riscurile rămân ridicate din cauza incertitudinilor legate de politicile fiscale, a șocurilor la prețul energiei și a unei cereri externe care rămâne slabă.
Evoluția indicatorilor macroeconomici precum PIB-ul sau inflația este strâns legată de echilibrul dintre cererea internă și capacitatea de export a țării. În contextul european, România se confruntă cu provocări specifice, inclusiv un deficit de cont curent care rămâne printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Aceste dezechilibre externe, deși au început să se modereze recent, continuă să influențeze stabilitatea economică pe termen lung.