Un nou raport intitulat "The Future of Personal Finance", realizat de UniCredit împreună cu National Innovation Centre for Ageing din Marea Britanie, semnalează necesitatea unei schimbări radicale în modul în care sunt construite serviciile financiare. Studiul arată că sistemele actuale sunt bazate pe ideea unor cariere liniare și a unor gospodării stabile, însă realitatea vieții moderne, marcată de o speranță de viață în creștere, impune noi modele de gestionare a banilor. Longevitatea nu mai este doar o problemă demografică, ci una care solicită adaptarea produselor financiare încă de acum.
Analiza evidențiază că 40% dintre persoanele interrogate au experimentat instabilitate financiară în urma unei întreruperi neplanificate a carierei. Aceste pauze profesionale pot fi cauzate de boli, de o pensionare neașteptată sau de alte pauze în activitate. În acest context, procese precum recalificarea sau îngrijirea unei rude pot deveni penalități financiare dacă instituțiile nu oferă modele de economisire și rambursare adaptabile. În Croația, de exemplu, tinerii părăsesc casa părintească la o vâră medie de 31,1 ani, cu aproape cinci ani peste media UE.
O altă schimbare majoră vizează gestionarea resurselor financiare ca o responsabilitate împărțită între generații și gospodării. În Uniunea Europeană, 45% din populație este implicată în activități de îngrijire neplătită, iar una din zece persoane ocupă simultan mai multe roluri de îngrijitor. Persoanele care aleg această cale, în principal femeile, se confruntă adesea cu venituri mai mici și contribuții reduse la pensie. Raportul recomandă dezvoltarea unor sisteme de planificare financiară comună și a accesului delegat securizat pentru aceste grupuri.
Flexibilitatea devine un element esențial al siguranței financiare în contextul noilor modele de muncă. În 2025, 72% dintre angajații americani din cercetare dețineau cel puțin o sursă secundară de venit, în timp ce 59% dintre angajații la nivel global au declarat că preferă controlul asupra programului de lucru în detrimentul unui salariu mai mare. Autorii susțin că veniturile neregulate nu ar trebui să limiteze accesul la credite sau la acumularea de avere, solicitând companiilor sisteme de plată care să integreze multiple surse de venit.
Problema accesului la resurse rămâne critică, având în vedere că la nivel mondial 1,3 miliarde de adulți se află în afara sistemului financiar formal. În paralel, datele arată că doar 34% dintre adulții din țările OCDE au atins nivelul minim de educație financiară. De asemenea, 16,2% din populația Uniunii Europene este expusă riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Aceste cifre subliniază faptul că beneficiile unei vieți mai lungi nu sunt distribuite în mod egal între toți cetățenii.
Evoluția demografică și schimbările în structura pieței muncii marchează o perioadă de tranziție pentru economia globală. Pe măsură ce speranța de viață crește, presiunea asupra sistemelor de pensii și a capacității de economisire a individului devine mai evidentă. Această realitate obligă atât băncii, cât și angajatorii, să creeze infrastructuri financiare care să permită oamenilor să își păstreze opțiunile deschise pe parcursul unor vieți caracterizate prin reinventări constante și perioade de recuperare.