Exporturile de produse alimentare din România se confruntă cu provocări majore de reputație, pe fondul alertelor de siguranță sanitară din Europa. Protestele oierilor din Piața Victoriei, cauzate de interdicția exporturilor de animale vii nevaccinate în contextul pestei micilor rumegătoare, sunt doar un aspect al unei probleme mai profunde. Analiza firmei de consultanță Frames evidențiază riscurile economice generate de aceste evenimente, care pun sub semnul întrebării calitatea și standardele de igienă ale companiilor românești.
Problemele de siguranță alimentară au fost evidențiate de identificarea bacteriei Salmonella în loturi de carne de pui provenite din România. Autoritățile cehene au anunțat, pe 15 septembrie, prezența bacteriei în două loturi, după ce și Italia a raportat o situație similară pentru carne proaspătă de pui produsă în țară. Aceste incidente sunt văzute ca un risc major pentru accesul pe piețele europene, unde încrederea și specificațiile sunt esențiale pentru succesul comercial.
În prima parte a anului 2026, exporturile de alimente și animale vii au crescut semnificativ, ajungând la 58,27 de miliarde de euro. Totodată, exporturile de produse alimentare și animale vii au înregistrat o creștere de 7,9% față de anul precedent, atingând valoarea de 4,51 de miliarde de euro. În acest context, sectorul carnei de pui rămâne un model de succes, producția sa crescând cu 35% în ultimul deceniu, ajungând la 550.000 de tone în 2024.
Adrian Negrescu, economist și manager la Frames, subliniază că diferența dintre industriile de succes și cele care eșuează constă în capacitatea de a construi brand și acces la piețele care plătesc mai mult. El avertizează că, în sistemul actual, o neconformitate poate fi atribuită întregii țări, nu doar unei firme specifice. Această situație afectează direct valoarea adăugată, transformând o problemă de imagine într-una de pierdere financiară directă pentru exportatori.
Pentru a remedia situația, experții propun trei măsuri esențiale pentru creșterea valorii exporturilor. Prima este publicarea voluntară de către producători a datelor de conformitate, precum rata de depistări prin autocontrol. A doua măsură vizează agregarea publică a datelor de control oficial în formate consultabile pentru decidenți. Ultima propunere implică extinderea informațiilor din sistemul RASFF pentru a identifica direct operatorul responsabil în cazurile cu risc grav.
Sectorul alimentar românesc operează într-un context de competiție intensă pe piețele internaționale, unde standardele de siguranță sunt riguroase. În timp ce carnea de pui reușește să acopere 98% din consumul intern, alte segmente, precum carnea de porc, depind masiv de importuri. Capacitatea de a menține o reputație solidă este crucială pentru a trece de la exportul de marfă brută la produse procesate cu valoare adăugată.