România prezintă un nivel de dependență de petrolul importat inferior marilor economii europene, conform unei analize Euronews. În anul 2024, ponderea importurilor de petrol în raport cu necesarul total de consum a fost de 77%. Deși acest procent este considerat ridicat, el plasează țara într-o poziție mai favorabilă decât alte state membre ale Uniunii Europene, precum Italia sau Germania, care au necesare mult mai mari acoperite prin surse externe.
Conform datelor furnizate de Eurostat, Danemarca deține cea mai mică dependență de importuri, cu un procent de 58,1%. România este urmată de Ungaria, care are o dependență de 83,5%, în timp ce Italia ajunge la 89,8%. Cele mai mari valori sunt înregistrate în Germania, cu 96,9%, și în Franța, unde dependența de petrolul din exterior atinge 99,8%, evidențiind o vulnerabilitate semnificativă a acestor economii.
La nivelul întregii Uniuni Europene, dependența de importuri este extrem de pronunțată, fiind de 96,6%. În 2024, volumul total de țiței importat de statele europene a fost de 471,3 milioane de tone, în timp ce producția internă a fost de doar 15,5 milioane de tone. Cele mai mari volume de petrol au intrat în Țările de Jos, cu 138,3 milioane de tone, urmate de Germania, Spania, Franța și Italia.
În ceea ce privește sursele externe, Kazahstanul reprezintă principala sursă de petrol pentru România. Datele de la Institutul Național de Statistică arată că, în primele patru luni ale anului 2026, țițeiul importat a reprezentat aproximativ 72,8% din totalul resurselor țării. Această structură indică faptul că, deși dependența de volumul total de import este mai mică, există o dependență puternică de anumite rute de aprovizionare specifice.
Situația pieței petroliere este marcată de o creștere a prețurilor, petrolul Brent depășind pragul de 100 de dolari pe baril. Această evoluție a fost influențată de atacurile asupra transporturilor din zona Strâmtorii Ormuz. În acest context, prețul petrolului este deja cu 65,7% mai mare față de valorile de la sfârșitul anului 2025, ceea ce poate genera presiuni asupra costurilor de transport și de consum general.
Contextul economic global este marcat de tensiuni majore pe piețele financiare, reflectate în creșterea costurilor de împrumut pe termen lung. În timp ce prețul petrolului Brent a crescut cu 6%, ajungând aproape de 108 dolari pe baril, costurile de împrumut au urmat tendințe similare în diverse economii. În Germania, de exemplu, costurile de împrumut au atins un nivel maxim în ultimul deceniu de 15 ani, subliniind volatilitatea actuală.