Datele furnizate de Eurostat pentru anul 2024 evidențiază o poziție economică interesantă pentru România în ceea ce privește aprovizionarea cu petrol. Deși țara are nevoie de importuri pentru 77% din necesarul de combustibil, acest procent o plasează într-o poziție mai favorabilă decât multe dintre marile economii europene. România este a doua țară din Europa cu cea mai mică dependență de importuri, fiind depășită doar de Danemarca, care are un procent de 58,1%.
În comparație cu România, alte state europene prezintă o dependență mult mai ridicată de petrolul de pe piețele externe. Ungaria urmează imediat țara noastră cu un procent de 83,5%, în timp ce Italia înregistrează o dependență de 89,8%. Situația este și mai critică pentru Germania, care ajunge la 96,9%, și Franța, unde necesarul de importuri este de 99,8%. Această diferență este explicată de faptul că România dispune de o producție internă care reduce ponderea importurilor.
La nivelul întregii Uniuni Europene, dependența de petrolul importat este mult mai accentuată decât în cazul României. În cursul anului 2024, volumul total de țiței importat de statele membre a fost de 471,3 milioane de tone, în timp ce producția internă a UE a fost de doar 15,5 milioane de tone. Această disparitate reflectă o rată generală de dependență de importuri de 96,6% la nivelul întregului bloc european.
Dependența de importuri poate genera riscuri economice semnificative, în special în contextul volatilității prețurilor la petrol. În 2024, prețul petrolului Brent a depășit pragul de 100 de dolari pe baril, fiind cu 65,7% mai scump față de valorile de la sfârșitul anului 2025. România este vulnerabilă la aceste variații, deoarece orice creștere a prețului țițeiului se poate transmite rapid la pompe și la costurile de transport.
Sursele de aprovizionare sunt esențiale pentru stabilitatea pieței de combustibili în România. În primele patru luni ale anului 2026, Kazahstanul a fost principala sursă externă, reprezentând aproximativ 72,8% din totalul resurselor de țiței ale țării. Deși România nu este atât de dependentă de importuri ca alte state, există un risc legat de dependența de anumite rute de transport și de furnizori specifici.
Situația pieței de combustibili este influențată direct de stabilitatea rutelor de transport internaționale. Tensiunile din zona Strâmtorii Ormuz au contribuat la creșterea prețului petrolului Brent peste 100 de dolari pe baril. Deoarece aproximativ două treimi din petrolul consumat în Uniunea Europeană este utilizat pentru sectorul transporturilor, orice perturbare a rutelor de aprovizionare afectează direct prețul la benzină, motorină și transportul de mărfuri.