România se află în cea mai slabă poziție din regiunea Europei Centrale și de Est în ceea ce privește principalii parametri macroeconomici, conform Studiului Sectorial ECE 2026 realizat de Coface. Raportul evidențiază faptul că țara prezintă cele mai slabe indicatori în privința inflației, care este cea mai mare din Uniunea Europeană, și în ceea ce privește creșterea economică, fiind afectată de recesiune. Singura țară care se compară cu România în acest clasament negativ este Serbia, care nu face parte din Uniunea Europeană.
Sectoarele industriale majore, precum metalurgia și industria chimică, sunt identificate ca fiind cele mai vulnerabile în întreaga regiune ECE. Aceste ramuri de activitate se confruntă cu o presiune constantă cauzată de costurile ridicate ale energiei, de reglementările stricte și de concurența străină. În acest context, importurile din China către țările din Europa Centrală și de Est au crescut cu aproximativ 17% față de anul trecut, intensificând presiunea asupra producătorilor locali.
Fenomenul cunoscut sub numele de „China Shock 2.0” pune în dificultate producătorii auto, companiile chimice și cele din sectorul metalurgic. Din cauza cererii interne slabe în China, producătorii chinezi se extind agresiv pe piețele de export europene, ceea ce erodează marjele de profit ale companiilor locale. Această tendință de expansiune chineză, combinată cu perturbările traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, generează efecte în lanț asupra costurilor de aprovizionare.
Pe de altă parte, sectorul ICT rămâne unul dintre cele mai performante și favorabile din regiune, fiind susținut de digitalizare și de o forță de muncă calificată. Investițiile publice și programele de transformare digitală acționează ca un motor de competitivitate. Totodată, programele finanțate de Uniunea Europeană, precum Mecanismul de redresare și reziliență (RRF) și programul SAFE, sunt esențiale pentru susținerea investițiilor în construcții, sănătate și infrastructură.
Pentru România, prognozele economice rămân dificile, fiind anticipată o recesiune în anul 2026 din cauza impactului consolidării fiscale asupra cererii agregate. După această perioadă, creșterea economică este preconizată să se redreseze la un nivel de 1,6% în anul 2027. Sectorul comerțului cu amănuntul este sub presiune din cauza creșterii cotelor de TVA, a eliminării subvențiilor la energia pentru consumatori și a scăderii salariilor reale, factori care îi determină pe consumatori să amâne achizițiile.
Evoluția indicatorilor macroeconomici din România este strâns legată de ratingul de țară și de deciziile agențiilor de evaluare a riscului. În prezent, poziția României este urmărită atent de investitori, existând riscul unei retrogradări în categoria junk, o mișcare care ar putea forța țara să apeleze la împrumuturi de la FMI sau alte instituții financiare internaționale pentru a-și susține bugetul.