România pune în mișare un plan de extindere masivă a infrastructurii de transport electric pentru perioada 2026-2035, vizând consolidarea securității energetice. Strategia aprobată de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) prevede implementarea a 117 lucrări majore în rețeaua națională de transport. Aceste investiții sunt esențiale pentru a gestiona creșterea producției de energie regenerabilă și pentru a asigura un flux eficient de energie între regiuni și peste granițe.
Deși gradul de interconectare al sistemului electric românesc a ajuns la 18,5% în 2024, depășind ținta europeană de 15%, există limitări tehnice semnificative. Monitorizările din 2025 indică faptul că România nu a reușit să îndeplinească obiectivul de a pune la dispoziția schimburilor transfrontaliere cel puțin 70% din capacitatea elementelor critice ale rețelei. Aceste blocaje afectează în special zonele de la granița cu Ungaria și Bulgaria, limitând capacitatea reală de export și import.
În acest context, Transelectrica a fost instruită să prezinte, în termen de 30 de zile, un program de accelerare a proiectelor de interconectare rămase în urmă. ANRE va monitoriza implementarea acestor măsuri în mod trimestrial pentru a asigura respectarea termenelor. Printre soluțiile propuse se numără utilizarea tehnologiilor de determinare dinamică a capacității de transport și adoptarea unor conductoare capabile să opereze la temperaturi mai ridicate, pentru a optimiza utilizarea infrastructurii existente.
Obiectivul principal al acestor investiții este finalizarea inelului național de 400 kV, o structură vitală pentru flexibilitatea sistemului. Planul include modernizarea stațiilor, digitalizarea rețelei și dezvoltarea proiectului de rețea inteligentă CARMEN. O infrastructură mai puternică permite atât importul rapid de energie în momentele de consum ridicat, cât și exportul de surplus generat de parcurile eole și fotovoltaice, oferind stabilitate sistemului național.
Proiectele de interconectare sunt esențiale pentru integrarea surselor de energie regenerabilă, care necesită o rețea capabilă să gestioneze fluxurile variabile. Din cele 117 lucrări planificate, opt au deja statut european, printre care se numără dezvoltarea conexiunii cu Ungaria. O infrastructură modernă reduce riscul de congestii și permite transportul eficient al energiei din zonele de producție abundentă către marile centre de consum din țară.
Evoluția sistemului energetic românesc este marcată și de alte investiții în capacitățile de stocare, precum proiectul de la Porțile de Fier II. În acest context, Hidroelectrica a direcționat o investiție de aproximativ 296,8 milioane lei pentru instalarea unui sistem de stocare a energiei în baterii, cu o capacitate de peste 400 MWh. Aceste proiecte de stocare și modernizare a rețelelor de transport sunt parte din eforturile de consolidare a stabilității energetice naționale.