România este singura economie din cele 13 țări analizate din regiunea Europei Centrale și de Est care va înregistra o contracție a PIB în anul 2026. Conform raportului CEE Sectorial Heatmap 2026 emis de Coface, economia românească va avea o creștere negativă de -0,7%, în contrast puternic cu media regională, care este estimată la un ritm pozitiv de +2%. Această situație marchează o divergență majoră față de restul economiilor din zona studiată.
Economiștii de la Coface atribuie această recesiune programului de consolidare fiscală implementat în țară. Măsurile de austeritate vor pune presiune pe cererea agregată pe termen scurt, afectând dinamica economică generală. Deși programele SAFE și RRF ar putea genera un impuls în sectoarele construcțiilor și ale producției, recuperarea lentă din Europa de Vest va limita impactul pozitiv prin afectarea cererii externe.
Sectorul farmaceutic reprezintă un punct de rezistență pentru economia națională, menținându-și o producție robustă în ciuda încetinirii industriale generale. Această stabilitate este susținută de o cerere externă constantă și de direcționarea fondurilor structurale ale UE către modernizarea infrastructurii de sănătate. În același timp, segmentul privat de sănătate arată un potențial de creștere, pe măsură ce pacienții caută servicii mai rapide și de calitate superioară în afara sistemului public.
În schimb, sectorul retailului se confruntă cu presiuni directe cauzate de măsurile de consolidare bugetară. Limitarea creșterii salariilor în sectorul public și constrângerile fiscale diminuează cheltuielile generale ale consumatorilor. Incertitudinea economică și politică ridicată determină, de asemenea, ca persoanele să amâne achizițiile discreționare majore. Efectul este agravat de scăderea salariilor, raportul menționând o diminuare de 7% an/an în luna mai.
Inflația în România va rămâne semnificativ peste media regională pe tot parcursul intervalului 2024-2027. Presiunile sunt alimentate de ratele TVA mai mari și de eliminarea sprijinului pentru prețul energiei, factori care au erodat puterea de cumpărare a gospodăriilor. După dispariția efectului de bază statistic din trimestrul al treilea al anului 2026, inflația ar trebui să revină la un nivel de 4-5% an/an, ceea ce va menține Banca Națională reticentă în a reduce dobânzile.
Contextul economic regional este marcat de presiuni suplimentare asupra sectoarelor deja slăbite. Datele indică faptul că importurile din China în Europa Centrală și de Est au crescut cu 17% într-un singur an, adăugând o provocare suplimentară pentru stabilitatea piețelor locale.