Volumul de deșeuri alimentare generate de gospodăriile din România a atins nivelul de 1,87 milioane de tone anual. Această situație reflectă impactul semnificativ al risipei asupra bugetelor de familie, în contextul în care prețurile alimentelor reprezintă o cheia majoră de cheltuieli. Federația Băncilor pentru Alimente din România a evidențiat acest fenomen, subliniind că pierderile financiare pot varia de la câteva sute până la câteva mii de lei pe an pentru o singură familie.
Obiceiurile de consum și gestionarea neadecvată a produselor sunt principalele cauze ale acestor pierderi masive. Achizițiile impulsive, efectuate fără o listă de cumpărături sau în momentul în care persoana are foame, duc la cumpărarea unor cantități prea mari de produse perisabile. De asemenea, prepararea porțiilor prea mari, fără a exista o strategie de congelare a resturilor, contribuie direct la creșterea volumului de mâncare care ajunge în deșeuri în fiecare an.
Organizarea incorectă a frigiderului reprezintă un alt factor critic care accelerează risipa alimentară. Produsele noi sunt adesea plasate în față, în timp ce cele mai vechi sunt lăsate în urmă și descoperite abia după expirarea termenului de validitate. Pentru a evita acest lucru, Federația Băncilor pentru Alimente din România recomandă aplicarea principiului „First In, First Out”, asigurând consumul primelor alimente introduse în unitatea de răcire.
Confuzia între marcajele de pe ambalaje determină, de asemenea, aruncarea prematură a produselor de către consumatori. Există o diferență esențială între mențiunea „a se consuma până la”, care indică siguranța, și „a se consumă de preferință înainte de”, care se referă la calitatea optimă. Această neînțelegere a termenilor de pe ambalaje contribuie la pierderea unor produse care sunt încă potabile, afectând direct economia de la nivel de gospodărie.
Risipa afectează și sectorul comercial, de la producători la retaileri, prin produse rămase nevândute din cauza ambalajelor deteriorate sau a erorilor de etichetare. În acest caz, companiile suferă pierderi duble, atât prin lipsa încasărilor, cât și prin costurile de eliminare a deșeurilor. Totuși, rețeaua de Băncile pentru Alimente, care colaborează cu 910 ONG-uri, reușește să colecteze cantități mari de produse pentru a ajuta aproximativ 340.000 de persoane vulnerabile.
În perioada cuprinsă între anul 2016 și sfârșitul lunii iunie 2026, rețeaua de Băncile pentru Alimente a colectat peste 49.000 de tone de produse. Din acest volum total, peste 48.000 de tone au fost transformate în aproximativ 96 de milioane de porții de hrană destinate celor aflați în dificultate. Această activitate de redistribuire este parte dintr-un efort continuu de combatere a risipei de alimente la nivel național.