Sentimentul economic al cetățenilor din România este marcat de o tendință de declin, în ciuda datelor oficiale care indică o scădere a inflației. Un sondaj realizat de IRSOP între 25 și 31 august arată că majoritatea populației rămâne sceptică în ceea ce privește stabilitatea prețurilor și nivelul de trai. Rezultatele evidențiază o discrepanță între datele macroeconomice și percepția directă a consumatorilor asupra stabilității financiare.
Anticipările privind prețurile și nivelul de trai rămân la un nivel critic, cu o scădere a optimismului în ultima perioadă. Proporția celor care se așteaptă la creșterea prețurilor în următoarele 12 luni a scăzut doar ușor, de la 88% la 85%, în timp ce doar 10% din respondenți cred că nivelul lor de trai va fi mai bun peste un an, față de 13% anterior. Această scădere a încrederii se reflectă și în comportamentul de consum, deoarece 62% dintre persoane afirmă că cumpără mai puțin pentru consumul curent față de anul trecut.
În ceea ce privește piața muncii, există un semnal de stabilitate, însă acesta este descris de institut ca fiind unul blocat. Deși 76% dintre angajați consideră că locul de muncă este în siguranță, în august, o creștere față de 73% în iulie, 82% dintre cei care se tem pentru joburile lor spun că ar fi dificil să găsească o nouă oportunitate în localitatea de rezidență. Această situație, combinată cu scăderea consumului, contribuie la o economie aflată la limita contracției.
Cea mai mare îngrijorare a populației este legată de moneda națională și de costul creditelor. Proporția celor care anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni a crescut de la 70% în iulie la 78% în august, în timp ce doar 7% prevăd o apreciere. În paralel, 80% dintre respondenți estimează că dobânzile vor fi mai mari peste un an, o prognoză care afectează direct planurile pe termen lung ale gospodăriilor.
Există și câteva mișcări care nu urmează tendința generală de pesimism, în special în zona educației și a investițiilor mici. Intenția de a cheltui pentru pregătirea profesională proprie sau a copiilor a crescut de la 43% la 49%, iar interesul pentru investiții în propria firmă a urcat de la 8% la 13%. Totuși, dorința de a economisi pentru situații neprevăzute a scăzut de la 52% la 47%, reflectând o incertitudine generalizată.
Contextul economic este marcat de o presiune asupra puterii de cumpărare, în condiții în care salariile pot suferi ajustări în termeni reali. De exemplu, datele recente indică faptul că câștigul salarial mediu net poate înregistra scăderi în termeni reali, ceea ce amplifică dificultatea de a menține un nivel de trai stabil. Această realitate macroeconomică alimentează neîncrederea consumatorilor și poate influența direct ritmul de dezvoltare al economiei naționale.