S&P Global Ratings a oferit detalii privind procesul de evaluare a profilului de credit al României, în contextul deciziei privind ratingul suveran de la începutul lunii octombrie. Agenția a subliniat că evaluările sale nu se concentrează pe opiniile politice, ci pe efectul pe care evoluțiile de acest tip îl au asupra capacității guvernamentale de a aplica măsurile economice anunțate. Această abordare vizează în special previzibilitatea și eficacitatea procesului de elaborare a politicilor publice.
Evaluarea suverană este realizată de un comitet de rating, utilizând o metodologie bazată pe cinci piloni esențiali: instituțional, economic, extern, fiscal și monetar. Reprezentanții S&P au explicat faptul că ratingul nu este rezultatul unei singure persoane, ci al unei analize complexe care acoperă atât performanța, cât și povara datoriei. Pentru fiecare stat, sunt analizate indicatori precum creșterea PIB-ului, datoria brută și necesitățile de finanțare externă.
În cadrul procesului de analiză, echipa de experți utilizează o gamă variată de surse, de la date statistice oficiale până la întâlniri directe cu oficiali guvernamentali și reprezentanți ai băncilor centrale. Analiștii suverani efectuează vizite regulate în țările monitorizate pentru a discuta cu bănci, investitori și birouri de gestionare a datoriilor. Scopul este de a înțelege tendințele pe termen mediu, dincolo de volatilitatea momentană a piețelor financiare.
Fondurile europene sunt considerate un factor critic pentru profilul de credit al României, la fel ca în restul regiunii Europa Centrală și de Est. S&P a avertizat că un blocaj politic prelungit ar putea duce la o retrogradare a ratingului, mai ales dacă acesta împiedică reducerea deficitelor fiscale. În cazul în care fluxurile de fonduri estimate pentru perioada 2026–2027 nu sunt atrase, riscurile legate de balanța de plăți și consolidarea fiscală vor crește.
În perioada recentă, procesul de evaluare a creditului României a fost marcat de o revizuire a deciziilor de rating. Anterior, agenția Fitch a luat inițial decizia de retrogradare a ratingului României, însă această decizie a fost ulterior revizuită. Autoritățile române au reușit să argumenteze în favoarea stabilității economice, reușind să convingă instituția să mențină ratingul actual fără a aplica o retrogradare.
Analiza ratingului suveran este un proces complex care implică monitorizarea riguroasă a indicatorilor macroeconomici și a stabilității instituționale. În România, deciziile privind ratingul sunt influențate de capacitatea de absorbție a fondurilor europene și de stabilitatea fiscală. Această evaluare este esențială pentru investitorii internaționali care urmăresc riscurile de credit și stabilitatea economiei în regiune.