Agenția de rating Standard & Poor’s începe astăzi o misiune crucială în România, vizita fiind programată cu aproximativ trei săptămâni înainte de publicarea raportului de evaluare. Rezultatul oficial privind ratingul de țară va fi publicat pe 2 octombrie, într-un moment în care indicatorii fiscali relevanți prezintă semnale mixte. Guvernul urmărește menținerea credibilității economice în fața observatorilor internațali, în condițiile unor provocări bugetare semnificative.
Performanțele fiscale recente arată o scădere a deficitului bugetar cu 37% în termeni nominali, ajungând la 48,08 miliarde de lei în primele șapte luni din 2026. Această evoluție reprezintă o reducere de 28,36 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului 2025, ponderea deficitului în PIB coborând de la 3,99% la 2,34%. În același timp, investițiile statului au crescut cu aproape 24%, înregistrând o sumă de 76,51 miliarde de lei.
Totuși, cheltuielile cu dobânzile au generat presiuni pe buget, crescând cu peste 26% față de anul trecut și depășind pragul de 40 de miliarde de lei. Această sumă, de 40,12 miliarde de lei în perioada ianuarie-iulie, reprezintă aproximativ 2% din PIB. Alexandru Nazare a subliniat importanța controlului deficitului pentru a evita creșterea costurilor datoriei și pentru a asigura capacitatea de investiții a țării pe termen lung.
Standard & Poor’s menține în prezent România la ratingul „BBB-/A-3”, cu perspectivă negativă, fiind ultima treaptă înainte de categoria „junk”. Agenția a avertizat că o eventuală reducere a ratingului ar putea surveni dacă procesul de consolidare fiscală devine instabil sau dacă instabilitatea politică se prelungește. Riscurile de implementare legate de finanțele publice și necesitatea de finanțare externă rămân puncte de monitorizare atentă pentru evaluatori.
Evaluarea de pe 2 octombrie urmează după ce alte agenții, precum Fitch și Moody’s, au menținut ratingul României, dar au păstrat perspectiva negativă. Standard & Poor’s a menționat că impasul guvernamental sau incapacitatea de a reduce deficitele în 2027 ar putea afecta ratingul. De asemenea, dependența de fondurile UE și posibilele perturbări ale pieței energetice sunt factori care pot influența decizia finală a agenției de rating.
Contextul economic actual este marcat de o presiune ridicată pe piața valutară, cursul euro tăind praguri semnificative, în timp ce inflația se apropie de 11%. Aceste dinamici de piață, alate cu necesitatea de a echilibra ajustările fiscale cu șocurile de preț la energie, amplifică riscurile pentru stabilitatea macroeconomică. O eventuală scădere a ratingului ar putea duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat și la deprecierea leului.